De Gabriela Ferguson, USR Diaspora – Marea Britanie

Pe 23 iunie 2016, în Europa avea loc un adevărat cutremur politic – Regatul Unit vota ieșirea din Uniunea Europeană, marcând o premieră în istoria proiectului european. Patru ani mai târziu, după mai multe amânări, proteste și negocieri marcate de tensiune la nivel social și politic, Brexit este o certitudine. Din păcate, pentru mulți cetățeni, inclusiv din România, părăsirea Uniunii Europene s-a transformat într-un proces birocratic dificil, marcat de dubii și incertitudine, în special în privința obținerii dreptului de ședere.

În acest context, în cadrul proiectului Brexit fără dubii, împreuna cu alți colegi dorim să venim în ajutorul vostru, al românilor care se află în procesul de a aplica pentru ???????? ?? ???????? ????????? (???????) ??? ?? ????????? ?????????? (???-???????) și să vă oferim informații despre câteva ONG-uri la care ați putea apela.

ONG-urile prezentate în acest articol oferă informații care sunt concepute pentru a oferi un ajutor de bază, dar ar trebui să luați în considerare și sfatul juridic dacă procesul vi se pare prea dificil pentru a-l parcurge singuri.

1) ????????’ ??????

Citizens Advice este o rețea de 316 organizații de caritate independente din Regatul Unit care oferă informații gratuite și confidențiale și sfaturi pentru a ajuta oamenii cu probleme financiare, juridice, de consum și altele precum cele legate de statutul de rezident permanent sau de stabilire provizorie.

Puteți caută cel mai apropiat birou în zona dumneavoastră, accesând acest link:

https://www.citizensadvice.org.uk/

În secțiunea de Imigrație aveți toate informațiile legate de șederea în Marea Britanie după Brexit, cum aplicam pentru cetățenie, probleme legate de procesul de aplicație, beneficii, servicii și statutul dumneavoastră de imigrare.

Pentru ajutor în pregătirea aplicațiilor de rezident semipermanent sau permanent, accesați acest link:

https://www.citizensadvice.org.uk/…/preparing-to-apply-for…/

2) ?? ???????? ???

S-a înființat la inițiativa primarul londonez Sadiq Khan și oferă ajutor sub formă de informații pe care trebuie sa le cunoașteți, relevante pentru cetățenii UE din Marea Britanie:

https://www.london.gov.uk/what-we-do/eu-londoners-hub

3) ???? ??? ????

Această organizație oferă atât consultanță juridică gratuită, cât și ajutor în ceea ce privește cunoașterea statutului de imigrare. Ei ajută persoanele care au nevoie de acces la informații și oferă sfaturi gratuite pentru cetățenii vulnerabili ai UE.

https://www.hereforgoodlaw.org/advisory

Alte organizații pe care le recomand sunt:

• ??????? (secțiune în limba română):
  https://settled.org.uk/ro/

• ??? 3 ???????:
  https://www.the3million.org.uk/applying-for-settled-status

Informații despre proiectul Brexit fără dubii:

https://diaspora.usr.ro/brexit-fara-dubii-campanie-de-info…/

2

La începutul lunii februarie, USR a lansat ,,Brexit fără dubii” – o campanie de informare cu privire la drepturile românilor din Regatul Unit după Brexit, a măsurilor pe care aceștia trebuie să le întreprindă în perioada următoare și la ajutorul de care pot beneficia în calitate de cetățeni europeni.

Până la 31 martie a.c., numărul de cereri pentru ședere în Marea Britanie era de 3.468.700 în total. Dintre aceștia românii reprezintă al doilea cel mai mare număr de solicitanți după naționalitate, 564.300. Totuși, Guvernul britanic estimează că nu toți cetățenii europeni – inclusiv cei români – au aplicat pentru a primi un statut de ședere pe teritoriul britanic. Un număr important de români au încă dificultăți în a completa formalitățile necesare, fapt care face ca ,,Brexit fără dubii” să capete din ce în ce mai multă relevanță.

Proiectul pornit de USR la începutul anului are ca obiectiv informarea referitoare la consecințele Brexit și la condițiile pentru obținerea statutului ”pre-settled” și ”settled” a cât mai multor români.

Principalele acțiuni prevăzute sunt:

Informare online – pe grupurile cu români din social media, prin materiale în limba română ușor de înțeles și cu trimitere la informația oficială publicată de statul român, statul britanic și UE;

Contacte directe cu oameni din comunități, distribuția de pliante, întâlniri de informare;

Identificarea unor voluntari care să mențină contactul cu eventuale grupuri care întâmpină dificultăți;

Contacte cu autoritățile locale acolo unde sunt comunități importante pentru a verifica modul de implicare al acestora;

Încă dinaintea începutului crizei provocate de pandemia de COVID19, am reușit să organizăm evenimente în cadrul acestui proiect la Birmingham și Londra cu participarea senatorului USR de Diaspora, Radu Mihail. Vom relua acest tip de activitate imediat ce condițiile o vor permite.

Ce e de făcut pentru a rămâne legal în Regatul Unit?

Puteți solicita înscrierea la Programul de înregistrare a cetățenilor Uniunii Europene în Regatul Unit. Dacă solicitarea vă este aprobată, veți obține statutul de rezident permanent sau permisiunea de stabilire provizorie.

Termenul maxim pentru a aplica este 30 iunie 2021.

Procesul prevede două situații în care vă puteți afla:

– sunteți cetățean al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau cetățean elvețian;

– nu sunteți cetățean al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau cetățean elvețian, dar un membru al familiei dumneavoastră este;

Veți primi:

– statut de rezident permanent (settled)

SAU

– statut de stabilire provizorie (pre-settled)

Nu vi se va cere să alegeți pentru care dintre cele două veți face cerere. Statutul pe care îl veți primi va depinde de perioada de timp de când trăiți în Regatul Unit la momentul la care faceți cererea. Drepturile dumneavoastră vor fi diferite în funcție de statutul pe care îl veți primi.

Statutul de rezident permanent (settled)

Veți obține statut de persoană stabilită, dacă:

– ați început să locuiți în Regatul Unit până pe 31 decembrie 2020.

– ați locuit în Regatul Unit pentru o perioadă continuă de 5 ani (cunoscută ca și ,,rezidență continuă”)

Cinci ani de rezidență continuă înseamnă că pentru 5 ani consecutivi v-ați aflat în Regatul Unit, Insulele Canalului sau în Insula Man timp de cel puțin 6 luni în orice perioadă de 12 luni.

Excepțiile sunt:

– interval de timp de până la 12 luni dintr-un motiv important (de exemplu, naștere, boală gravă, studii, formare profesională sau detașare peste hotare în interes de serviciu)

– serviciul militar obligatoriu de orice durată

– timpul petrecut în străinătate în calitate de funcționar al Coroanei sau ca membru al familiei unui funcționar al Coroanei

– timpul petrecut în străinătate în forțele armate sau în calitate de membru al familiei cuiva din forțele armate

Puteți rămâne în Regatul Unit cât timp doriți dacă obțineți noul statut de rezident. De asemenea, veți putea solicita cetățenia britanică dacă sunteți eligibil.

Statutul de stabilire provizorie (pre-settled)

Dacă în momentul în care aplicați nu ați acumulat cei 5 ani de rezidență continuă, veți obține, în mod normal, statut de stabilire provizorie, sau pre-stabilită. Condiția principală este să fi început să locuiți în  

Regatul Unit până pe 31 decembrie 2020 (sau până la data în care Regatul Unit părăsește UE fără o înțelegere).

Ulterior, odată cu acumularea a 5 ani de rezidență continuă, puteți aplica pentru a vă schimba statutul în cel de rezident permanent.

Dacă se împlinesc 5 ani de reședință neîntreruptă înainte de data de 30 decembrie 2020, puteți alege să așteptați pentru a face cerere atunci când se vor împlini 5 ani de ședere continuă. Aceasta înseamnă că, dacă cererea dumneavoastră va fi aprobată, veți obține noul statut de rezident permanent fără a mai trebui să solicitați mai întâi statutul de stabilire provizorie.

Puteți rămâne în Regatul Unit pentru o perioadă de încă 5 ani de la data primirii statutului de stabilire provizorie.

În ce privește drepturile dumneavoastră cu noul statut de rezident permanent sau cu statutul de stabilire provizorie, veți putea:

– să lucrați în Regatul Unit

– să folosiți Sistemul Național de Sănătate (NHS)

– să vă înscrieți în programe de învățământ sau să vă continuați studiile

– să accesați fonduri publice, cum ar fi asistență socială de stat și pensii, dacă aveți dreptul la acestea

– să călătoriți în și din Regatul Unit

Pentru mai multe detalii, puteți accesa următoarele link-uri:

Ghidul guvernului britanic:

https://www.gov.uk/guidance/using-the-eu-exit-id-document-check-app

Ghidul de îndrumare tradus în limba română, publicat de HomeOffice:

https://www.gov.uk/guidance/settled-status-for-eu-citizens-and-their-families-translations.ro

Informații Brexit de pe site-ul Ambasadei României

http://ambasada-romaniei.co.uk/ro/brexit
Programul este de luni până vineri, între orele 9:00 – 17:00 la numărul Tel Verde – 0800 035 3328

Pentru mai multe informații trimiteți un email la [email protected] și un membru al echipei Ambasadei României la Londra o să răspundă solicitării dumneavoastră în 3 zile lucrătoare.

Link spre Ambasadă și toate secțiile consulare din Regat:

Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

Secția consulară a Ambasadei României la Londra

Consulatul General al României la Manchester

Consulatul General al României la Edinburgh

Consulatul Onorific al României în Irlanda de Nord

Consulatul General Onorific al României în Sud Vestul Angliei

Romanian Honorary Consulate in Winchester

0

Proiectul ,,Simplu ca afară” inițiat de senatorul USR de Diaspora, Radu Mihail, a arătat că românii de peste granițe propun trei categorii de îmbunătățiri privind serviciile publice românești și activitatea autorităților din țară:

1.  Digitalizarea serviciilor – posibilitatea de a completa formulare online, de a fi recunoscută semnătura electronică și de a se trimite documente online;

2.  Organizarea interacțiunii cu consulatele și instituțiile publice – programări online atât pentru vizitele la consulat, cât și pentru vizitele la ,,ghișee” în România; bonuri de ordine pentru toate instituțiile;

3.  Feedback pentru angajații consulari și funcționarii publici.

Proiectul ,,Simplu ca afară” a început în urmă cu trei luni printr-o campanie  de identificare a soluțiilor propuse de românii din Diaspora pentru îmbunătățirea serviciilor administrative românești pornind de la premisa că aceștia au marele avantaj de a ști cum funcționează niște servicii administrative eficiente.

În cadrul primei faze a proiectului – un chestionar amplu – au participat români din toate colțurile lumii: din Canada și Statele Unite, până în Emiratele Arabe Unite sau Japonia. Majoritatea răspunsurilor au venit de la românii care locuiesc în Europa de Vest.

Radu Mihail: ,,În etapa a doua a acestui proiect, punem instituțiile statului la treabă, le împingem către modernizare și reformă. Întrebăm Guvernul ce face concret în aceste direcții și propunem legi de corectare acolo unde Guvernul nu face nimic. Cu ajutorul profesioniștilor din țară și din străinătate, propunem politici publice coerente, profesioniste pentru o Românie digitală, modernă și un stat eficient, în slujba cetățenilor.

Lucrând cu Diaspora și pentru Diaspora, a fost nevoie să clarific cum vedem noi, ca partid, această parte a societății și ce vrem sa facem nu doar pentru dar și cu Diaspora. Foarte repede am definit paradigma în care lucram. Pentru mine nu este vorba de o categorie care are doar nevoie de ajutor de la statul român. Diaspora poate fi un activ de importanță esențială dacă o considerăm și o tratăm ca atare, dacă reușim să construim și să aplicăm politici publice care să o pună în valoare. ”

Etapa consultărilor s-a încheiat, urmând ca în etapa a doua, echipa USR implicate în proiect să propună măsuri concrete de modernizare a serviciilor publice și a administrației din România.

2

În contextul numărului tot mai mare de probleme semnalate de românii aflați la muncă în străinătate, Celula de Criză a USR Diaspora vine cu o serie de îndrumări și informații utile de care vă îndemnăm să țineți cont înainte de a pleca din România. O informare corectă și la timp poate reduce riscurile la care vă expuneți și preveni situațiile în care nu vă sunt respectate drepturile. Găsiți mai jos și cele mai importante contacte la care puteți apela în caz de necesitate.

1. Verificați firma intermediară din România dacă se regăsește pe lista de firme autorizate în Registrul Național de evidenţă a agenţilor de muncă temporară autorizaţi, înainte să încheiați un contract de muncă cu aceasta. 

Fiți vigilenți dacă vi se solicită un avans sau un comision, pentru a nu fi victimă a unei înșelătorii din partea unei firme neautorizate.

2. În cazul în care firma găsită pentru plasarea forței de muncă nu apare în Registrul Național de evidenţă a agențiilor de muncă temporară autorizaţi, cereți îndrumarea autorităților române. Apelați la contactele de sprijin puse la dispoziție de Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru a cere mai multe informații înainte de a pleca din România.

3. Citiți cu atenție Ghidul muncitorului român în străinătate (disponibil pe țări) și informați-vă foarte bine cu privire la condițiile de muncă și legislația țării în care intenționați să plecați, accesând acest LINK .

4. Solicitați din partea firmei intermediare contractul înainte de a pleca în afara țării, pentru a-l citi și pentru a cunoaște prevederile acestuia înainte de a-l semna. În cazul în care contractul nu poate fi semnat decât în țara de destinație, solicitați o copie a tipului de contract, inclusiv o traducere în limba română, pentru a fi informat în privința condițiilor contractuale. 

Verificați, mai ales, dacă: 

• există condiții speciale de transport la locul de muncă și cazare prin care se ține cont de protectia muncii și sănătății, iar în perioada pandemiei de Covid-19 sunt asigurate muncitorilor toate măsurile de protecție și distanțare socială;

• vi se asigură transportul înapoi în România și în ce condiții;

• sunteți plătit corespunzător și care sunt metodele de plată agreate: salariu pe lună, zi, oră sau la kg (în cazuri specifice în agricultură).

În cazul în care informațiile sunt vagi, contradictorii sau neclare, vă sfătuim să fiți prudenți, să apelați la numerele de telefon de sprijin de la punctul 2 de mai sus, pentru a cere mai multe indicații și încercați să găsiți o firmă autorizată care respectă legislația muncii și vă poate oferi toată protecția necesară. În caz contrar puteți ajunge să fiți păcăliți și să vă treziți singur și neajutorat într-o țară străină. 

ATENȚIE!
Nu acceptați să vi se rețină actele sub nicio formă! Angajatorul poate folosi o copie a acestora pentru toate formalitățile necesare.

5. În cazul în care plecați cu un contract mai lung de 3 luni sau aveți planificat sa mergeți des în acea țară în următorii ani pentru muncă, vă sfătuim să vă înscrieți la unul din sindicatele locale. Acestea vă pot informa în detaliu despre drepturilor și obligațiilor dumneavoastră, precum și în privința condițiilor de muncă din acea țară. Totodată, în caz de probleme la locul de muncă, vă pot ajuta în relația cu angajatorul sau cu alte autorități ale statului, în vederea apărării drepturilor pe care le aveți și respectării legislației muncii. 

6. În cazul în care sesizați că sunteți victima unei înșelătorii și vă aflați încă în România, anunțați de urgență Poliția Română. Vă îndemnăm să păstrați cât mai multe dovezi scrise (contracte, alte documente, e-mailuri, mesaje, etc.) sau poze/video pentru a putea demonstra problema în fața reprezentanților legii. 

• Telefon Poliția Română: 021/208.25.25 (Programul de lucru cu publicul: 08:00-16:00)

• Pentru Petiții Online către Poliția Română – https://www.politiaromana.ro/ro/petitii-online 

• Pentru Petiții Online la Ministerul de Interne – https://www.mai.gov.ro/contact/epetitie/

7. Dacă vă aflați pe teritoriul altui stat și sunteți victima unei înșelătorii sau întâmpinați alte probleme similare, anunțați telefonic și scris misiunea diplomatică de acolo și autoritățile statului în care vă aflați, cu privire la problema cu care vă confruntați și cereți îndrumări. Vă îndemnăm să păstrați cat mai multe dovezi scrise (contracte, alte documente, e-mailuri, mesaje, etc.) sau poze/video pentru a putea demonstra problema în fața reprezentanților legii. 

Lista misiunilor diplomatice și centrelor consulare https://www.mae.ro/romanian-missions

Numărul de telefon MAE pentru românii aflați în situații dificile: 00 40 21 431 20 59

Contacte MAE la București – https://www.mae.ro/contact 

Pentru sugestii și reclamații în cazul serviciilor consulare: https://informatiiconsulare.ro/mae/ro-ro/sugestiireclamatii.aspx

8. În situația în care angajatorul străin nu respectă condițiile contractuale sau abuzează de angajați încălcând drepturile acestora, anunțați imediat autoritățile statului (Poliția) în care vă aflați și cereți ajutor. De asemenea, puteți apela la ONG-urile și sindicatele locale care oferă sprijin muncitorilor în regiunea și țara respectivă.

9. Sesizați Comisia pentru comunitățile de români din afara țării din Senatul României și Senatorul USR de Diaspora, cu privire la situația în care vă aflați și încălcările legale care au avut loc din partea angajatorului sau a firmei intermediare.

Comisia pentru comunitățile de români din afara țării E-mail: [email protected]

Senatorul USR de Diaspora, Radu Mihail – [email protected] 

***

Informații importante în contextul pandemiei de Codid-19:

1. Respectați cu strictețe regulile sanitare și de distanțare socială pentru a vă proteja sănătatea dumneavoastră și a celor din jur.

2. Tratamentul în cazul îmbolnăvirii cu COVID-19 este gratuit în toate statele UE. În cazul în care aveți simptome dumneavoastră sau unii colegi cu care lucrați, raportați imediat situația și cereți ajutor medical. 

3. Luați cu dumneavoastră cardul european de sănătate și verificați de ce servicii medicale beneficiați cu acest card în țara în care mergeți. Verificați cu angajatorul ce alt tip de asigurare medicală vi se oferă pentru perioada în care mergeți la muncă în străinătate. 

Mai multe informații actualizate, precum și măsurile luate de diverse state în contextul Covid-19 găsiți pe site-ul MAE.

0

De Camelia Nemeș, USR Diaspora – Italia

Îmi lipsea de multă vreme parfumul de odinioară, atât de prețios memoriei. În zilele acestea atât de ciudate, în care spaima și nesiguranța au pus stăpânire pe omenire, după mulți ani, s-a întâmplat să te aștept din nou aici. Și tu, aprilie, ai venit așa cum te țineam minte din vremea copilăriei. Cu parfumul tău de liliac.

Florile liliacului din fața ferestrei inundau camera cu parfumul lor. Știam că urmează să apară în curând și mierla. Eram convinsă că e aceeași în fiecare an, și vine să cânte în mărul bătrân înflorit, știind că se apropie ziua mea. Eram încântată și uimită de fiecare dată când revenea, mereu punctual. Auzisem că de fapt e o hoață de cireșe și struguri, dar ce conta?

Am crescut la sat, familia mea mutându-se la țară când eu aveam cinci ani. Tipicul sat bănățean din care primele amintiri pe care le păstrez sunt cârdurile de gâște cu boboceii care ciuguleau verdele crud al ierbii, liberi, pe ulițele satului. Urma să învăț rapid că, pe cât de frumoși și drăgălași erau aceștia, pe atât de periculoși erau gâscanii care ne alergau pe stradă. Așa am descoperit și cât de repede puteam alerga. În sfârșit, la sat puteam să am și eu un cățel și un cal. Ai mei îmi tot explicau că nu aveam cum să ținem un cal, eu continuam să sper.

În schimb reușisem imediat după ce ne-am mutat să vin acasă cu încă doi căței. Aveam acum o curte cu păsări și iepuri, în aprilie devenea centrul universului pentru mine. Începeau să iasă puii de găină și cel mai mult așteptam să văd câți bobocei de gâscă vom avea. Era un întreg ritual. Trebuia să urmărim și să luăm de la cloști primii bobocei, îi duceam la căldură în casă, până când ieșeau și ceilalți.

Diminețile satului deveneau și ele animate. Începea lumea să scoată din nou vitele la pășune, se auzea iar zgomotul biciului pe asfaltul șoselei, însoțit de vocea văcarului care le ducea la islaz. Din fiecare curte ieșea pe poartă câte un cârd de gâște urmat de bobocii care începeau să alerge bătând din aripioare fericiți. Se umpleau ulițele de bicicletele adulților care mergeau la lucru, oamenii se cunoșteau toți, se salutau, zâmbeau.

Copiii porneau pe jos către școală. Eu aveam de mers doi kilometri până la școală, dar era o adevărată distracție, niciodată nu mi s-a părut drumul lung. La fiecare colț de stradă grupul de copii creștea. Nu apucam să ne povestim unii altora noutățile, că ne și trezeam în fața școlii.

Când dădea firul ierbii devenea o provocare să ne facem temele cât mai repede, să punem mâna pe biciclete și să plecăm. Nu toți aveam biciclete. De obicei fiecare copil „căra pe bițiglă” pe cineva, se pedala cu schimbul și începea hoinăreala. Nu mai știu în ce clasă eram când pornisem cu alți copii cu bicicletele la plimbare. Tot vorbind și pedalând, am început să zărim niște case și un turn de biserică. Țin minte, însă, spaima care ne-a cuprins când am înțeles că ajunsesem în alt sat. Spaima era că poate ne vede cineva care ne cunoaște și află părinții noștri pe unde am ajuns.

Niciodată nu am reușit să respectăm eu și sora mea una dintre regulile casei când eram copii. Să lăsăm un bilețel pe care să scriem unde am plecat. Se întâmpla deseori să vină părinții noștri de la lucru și noi să nu fim încă acasă. Adevărul e că ieșeam la joacă sau cu bicicletele și nu știam pe unde ajungeam. Aveam o baltă lângă gară. Acolo ne opream vara la scăldat după ce culegeam frunze de dud pentru faimoșii viermi de mătase. Pe atunci școlile de la sate erau obligate să-i crească. Și ne prindea de fiecare dată seara pe toți.

Mergeam la podul de fier de pe calea ferată. De acolo, pe marginea căii ferate, începea explorarea prin tufele spinoase de porumbele, care creșteau pe marginea canalului, căutând cuiburi cu ouă de rață sălbatică. Planul era să aflăm când ies rățuștele. Tot pe marginea canalului creșteau și tufe cu cele mai gustoase mure. Apoi începea sezonul cireșelor.

Porneam să ne jucăm prin apropierea casei, ajungeam la canton la tanti Ileana și nea’ Vasile. Acolo era lumea mea. Aveau cai și iubeau copiii. În plus, erau în relații bune cu părinții mei. Astfel, în vacanța de primăvară, care era prea scurtă pentru a merge la bunici la munte, mai reușeau să îi convingă  pe ai mei să ne lase câteva zile la canton. Eram libere ca pasărea cerului. Doar casa lor și în jur câmpul, în fața casei digul și râul. Și dacă în timpul școlii trezitul de dimineață era ceva complicat și de neînțeles pentru mine, la canton mă trezeam înainte de răsărit. Să nu pierd nici un moment. Să văd din depărtare de pe dig când trecea primul tren dimineață. Să văd dacă a crescut râul. Nu a crescut niciodată cât am fost eu copil. Era unul din rolurile cantonierilor pe lângă întreținerea digului, unde coseau iarba. Ăsta era și motivul pentru care ei puteau crește multe animale.

Libertatea și siguranța pe care o oferea copiilor viața la sat acum ar fi de neimaginat. Nu aveam ceasuri și, când ieșeam la joacă, singurul reper temporal erau clopotele bisericilor sau când trecea trenul. Când auzeam „trenu’ de 5!“, înțelegeam că iar ajungem acasă după ce sosește mami. Și iar nu am lăsat bilet scris. Și în graba către casă ne promiteam că e ultima dată când se întâmplă. De fiecare dată.

Majoritatea oamenilor din sat mergeau la munca deloc ușoară a câmpului. Uitându-mă în urmă, mi-i amintesc zâmbind, râzând cu poftă, vorbind unii cu alții.

—————

Nu știu dacă tristețea a pus mai întâi stăpânire pe sufletele oamenilor de la sate și apoi satele au început să le semene. Dar sunt tare triste și pustii.

Tanti Ileana și  nea’ Vasile s-au întors după revoluție în satul lor din Moldova. Cantonul nu mai există de vreo 25 de ani. S-a furat. A dispărut pur și simplu. A rămas doar în amintirea celor care știm că a existat. Ultima dată când am trecut pe acolo mai existau nucul și bătrânele sălcii. Nu am îndrăznit să mai trec de atunci. Ca să nu aflu că cineva a furat și copacul unde era leagănul pe care ne dădeam când eram copii. Tare, tare, ca să atingem cerul!

Gara e o ruină. Nu mai trec de ani de zile trenuri. Poate pentru că nu mai sunt nici copii cărora să le amintească în trecerea lor că e ora de fugit către casă. Nu mai sunt nici cârdurile de gâște pe stradă, nu se mai aude nici biciul văcarului dimineața, pe asfaltul șoselei. Acum mai trece doar câte o mașină în grabă. Pare totul neînsuflețit. Au plecat aproape toți oamenii tineri. Bătrânii s-au resemnat. Noi, cei plecați din țară, simțim tot mai acut că începe să moară speranța de a  reveni definitiv.

Tocmai când îmi spuneam că renunț, că nu mai pot trăi așa între două lumi tânjind după o lume care oricum nu mai există. Într-un moment atât de greu pentru toți, aprilie cu parfumul lui de acasă mă face să cred că  lumea satelor noastre, familiară și dragă, pe noi ne așteaptă. Să o redescoperim și să o animăm.

Îmi amintesc conversația avută cu ceva timp în urmă cu un medic din Italia, în pragul pensionării, într-o perioadă în care aveam niște probleme de sănătate mai serioase. La constatarea mea că atunci când sunt acasă mă simt mult mai bine, simt mai puțin stres, probabil și pentru că îi știu pe toți cei dragi aproape, mi-a răspuns zâmbind că oamenii se simt mai bine acolo unde beau o cană de ceai făcută din mușețelul de acasă.

Nu pentru că mușețelul acela ar avea proprietăți deosebite față de orice alt mușețel crescut în altă parte. Ci pentru că organismul și mușețelul acela de acasă au o memorie comună. Cea a locului în care au crescut. Poate avea dreptate.

6