Oamenii Unirii: Iuliu Maniu

Oamenii Unirii: Iuliu Maniu

Unificator şi creator al statului naţional modern, prim ministru al României, şef al PNŢ şi al Partidului Naţional Român din Transilvania, membru în Parlamentele din Bucureşti şi din Budapesta, şef al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, avocat al Mitropoliei Greco-Catolice din Blaj, nobil din Bădăcin, lider al Opoziţiei democratice și apropiat al regelui Mihai, Iuliu Maniu își adjudecă binemeritat un loc de cinste în galeria „oamenilor noi” ai Unirii.
În 1918, Iuliu Maniu era recunoscut ca un lider al românilor din Transilvania. Avea 45 de ani şi ocupase, deja, funcţii politice şi administrative importante in cadrul cărora s-a remarcat ca exponent al românilor transilvăneni şi ca un excelent cunoscător al legislaţiei ce guverna monarhia dualistă.
Patriot desăvârșit, își asumă rolul cel mai important al carierei implicându-se decisiv în organizarea Marii Adunări de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, ulterior devenind președintele Consil iului Dirigent, structură nou creată care preia administrarea teritoriilor unite cu România. Din aceasta postură se dedică exemplar punerii in practică a idealurilor unioniste, deținând în paralel și portofoliul de ministru de interne. Conștient de valoarea educației în evoluția societății românești, Iuliu Maniu înființează în 1919 nu mai puțin de 20 de licee cu predare în limba română în Transilvania.
În cuvântarea pe care a ținut-o cu ocazia festivităților din 1 decembrie 1918, Maniu declara magistral: “Privim în înfăptuirea unității noastre naționale ca la un triumf al libertății românești”.

Rolul lui Iuliu Maniu în realizarea Unirii din 1918 a fost unul hotărâtor nu doar prin aportul la desfăşurarea Marii Adunări Naţionale, ci şi prin contribuţia sa decisivă la demersurile care au precedat actul de la 1 Decembrie.

3