Dan Barna președinte! Proiectul și viziunea pentru România – Londra, 2 Noiembrie 2019

Dan Barna președinte! Proiectul și viziunea pentru România – Londra, 2 Noiembrie 2019

La mai puțin de două săptămâni până la alegerile prezidențiale, Alianța USRPLUS vine în fața ta și îți propune o întâlnire relaxată, o dezbatere pe tema „Proiectul și viziunea pentru România” pe care Dan Barna și cele două partide le propun pentru România.

Atât USR cât și PLUS sunt două formațiuni politice care, așa cum e bine cunoscut, s-au ridicat dintre oameni, din dorința acestora de a transforma România într-o țară în care să poată fi, fără ca acest lucru să fie doar un privilegiu, fericiți. Tocmai de aceea ne simțim mereu aproape de cetățeni și ni se pare natural să purtam un dialog în care voi să ne povestiți despre nevoile voastre, iar noi să expunem ce reușite avem până în prezent și să planuim împreună viitorul.

Avem încredere că în urma alegerilor prezidențiale vom spune cu satisfacție „Dan Barna Președinte” și că acesta va fi începutul schimbării în bine de care România are atâta nevoie!

Acestea fiind spuse, îi vom avea ca invitați pe:

Florina Presadă care a absolvit Facultatea de Științe Politice (Universitatea București) și programul de master în Studii Politice și Administrative Europene al Colegiului Europei din Bruges (Belgia).

În cadrul Parlamentului României este Senator, vicelider al Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România, membru în Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului, și în Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.

Lucian Viziteu, absolvent al Facultătii de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica București, studii completate de un masterat în Statistică și Finanțe în cadrul Universității din Grenoble, absolvit în calitate de șef de promoție dar și de obținerea titlului de doctor în Finanțe al Universității din Grenoble cu calificativul cel mai înalt “Summa cum laudae”. În 2013 renunță la oportunitatea de a fi conferențiar și de a fonda un nou departament de cercetare de nivel înalt în finanțe comportamentale pentru a se întoarce în România alături de familie.

Din 2016 este Deputat de Bacău în cadrul Parlamentului și secretar al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Cosette Chichirău, absolventă a Facultatea de Științe Economice a Universității Al. I. Cuza din Iași. După licență a plecat la studii în Statele Unite, unde a obținut un MBA (2002) și un doctorat în finanțe (2007) la University of Massachusetts Amherst. Cosette are 10 ani de experiență în industria financiară, lucrând la companii din Fortune 100 în calitate de analist cantitativ și de risc și ca lider de echipă pe analiza riscului portofoliilor mari și diversificate (MassMutual Financial Group, State Street Bank).

În 2016 a caștigat mandatul de Deputat de Iași, fiind vicelider al Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România și membru în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

George Țăranu, de profesie inginer constructor și În prezent șef lucrări la Facultatea de Construcții și Instalații din Iași. Lucrează cu studenții din anul 1, organizează și promovează competiții studențești foarte apreciate. Pană de curând membru al Biroului Național USR, acum George se implică în dezvoltarea regiunii Vrancea în cadrul USR Vrancea.

Vă invităm să fiți alături de noi Sâmbãtã, 2 noiembrie, începând cu ora 17:00 la Theatro Technis London, 26 Crowndale Road, NW1 1TT Londra, Regatul Unit.

Evenimentul este deschis tuturor românilor din diaspora și ne dorim participarea voastră activă pe subiectele de interes precum succesul Alianței USR-PLUS în îmbunătățirea procesului de votare în diaspora, realizările de pana acum a USR în Parlamentul României, planuri și proiecte pentru următoarea perioadă.

Voi veniți cu întrebarile iar noi vă așteptăm cu entuziasmul și răspunsurile de care aveți nevoie despre proiectul și viziunea pentru România a candidatului Alianței USRPLUS, Dan Barna!

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

3
Câteva gânduri despre campanie, minciuni anti-USR și fake-news

Câteva gânduri despre campanie, minciuni anti-USR și fake-news

În preajma alegerilor prezidențiale din această toamnă, filosofia USR ,,Fără hoție ajungem departe” se dovedește mai potrivită ca oricând în contracararea tacticilor electorale folosite de vechea clasă politică, aflată în continuu război nu doar cu democrația, ci și cu bunul simț.

În România se pare că nu se fura doar banii pentru școli și spitale, ci și adevărul. Social media a devenit în ultimii ani, la noi dar și peste hotare, o unealtă foarte eficientă pentru distorsionarea adevărului și manipularea oamenilor. În condițiile în care unii dintre aleșii noștri sunt în stare de orice pentru a rămâne la putere, să nu ne mirăm, atunci, că trebuie să păzim fiecare urnă de vot sau parcare din jurul secțiilor de votare, ceea ce USR se angajează că va face din nou, cu ajutorul miilor de membri și voluntari din țară și din diaspora.

Cum am trecut de la promisiuni false la fake-news

Deși minciuna nu este nimic nou in politică, ultimele scrutine electorale desfășurate în țara noastră – dar și la case mai mari – ne arată că lucrurile sunt în schimbare, mai ales în procesul de comunicare politică. Iar cum băile de mulțime nu mai sunt ce-au fost, politicienii noștri par să-și fi mutat resursele în online, acolo unde libertatea de exprimare se confundată mai lejer cu împroșcarea în voie cu noroi. Un fel de sat fără câini al comunicării.

Chiar zilele acestea jurnaliștii de la PressOne au descris cum funcționează mașina de propagandă a PSD în mediul online, cu pagini false, știri denigratoare și reclame sponsorizate. Investigațiile arată cum, în timpul campaniei electorale pentru europarlamentare, administratorii paginilor Litere.net și Politice.net au fost plătiți direct de PSD cu 850.000 de lei. Acum că ne aflăm în apropierea campaniei pentru prezidențiale, aceleași pagini au fost reactivate, în special pentru reclame împotriva Alianței USR PLUS. Lor li se adaugă iqŞtiri, Ciuma Roșie, Stiri Politice, România Puternică, RâsuPlânsu și multe alte pagini, care apar zilnic.

Internetul abundă în definiții pentru fake-news – sau știri false, dar esența se înțelege de la sine – acestea sunt înșelătoare, conțin informații trunchiate și sunt circulate cu rea-intenție. Așa cum rezultă și din investigația celor de la PressOne, ceea ce este îngrijorător este că actuala clasă politică investește resurse financiare importante în știri false, propagate apoi de mii de postaci către un public din ce in ce mai racordat la on-line, deturnând discuția de la subiecte cu adevărat importante pentru dezbaterea publică. Printre categoriile vizate sunt și românii din diaspora, care își iau informațiile despre ce se întâmplă în țară din on-line și care, spre disperarea PSD, votează în număr din ce în ce mai mare cu Alianța USR Plus.

De ce folosește PSD știri false si cui se adresează acestea?

Știrile false nu sunt numai despre dezinformare, polarizare sau saturarea internetului cu povești. Acestea se pliază pe anumite credințe sau temeri deja existente în spațiul public, săpând încet, dar sigur la temelia democrației.

Să luăm deja-plictisitorul exemplu al presupuselor contracte cu statul ale președintelui USR, Dan Barna. Este evident că scopul arătatului cu degetul către acesta nu este pornirea unui audit – în fond, se poate verifica ușor legitimitatea acestor contracte, precum și neimpresionta declarație de avere a lui Dan Barna, publică pe pagina Camerei Deputaților – ci sporirea lehamitei fata de politicieni – ,,toți sunt la fel”, nu-i așa? – și descurajarea participării la vot. De ce? Pentru că absenteismul este singurul lucru care mai ține PSD-ul pe linia de plutire.

In aceeași cheie putem analiza acuzațiile care circulau prin 2016, cum că noi, USR, am avea legături secrete cu Soros, acesta plătind câte 30 de lei pe fiecare câine scos la protest. Aceste fabricații mizau atunci pe perpetuarea mitului ,,România – colonia occidentului”, ceva care, în general – și cu sprijinul Rusiei – prinde bine în Europa de Est. Cu alte cuvinte, să nu mai ieșim la vot că oricum ne impune Vestul ce și cum să facem la noi in țară.

Fake-news ca fenomen global

Dar dacă la noi discuția despre ce înseamnă știrile false și care este efectul lor asupra alegătorilor de abia pare a începe, putem în schimb să privim către democrații mai consolidate pentru a ne face o idee despre unde am putea ajunge dacă nu luam în serios puterea minciunii în politică.

În Statele Unite, la trei ani de la alegerile care l-au instalat pe Trump ca președinte, nu mai e niciun secret că victoria acestuia a survenit (și) în urma unei campanii bazate pe știri false, multe fabricate de site-uri obscure din Macedonia. Acestea au vizat insinuarea unor așa-zise legături ale lui Hillary Clinton cu ISIS și traficul de arme, dar și chestiuni mai „light” precum faptul că Trump are binecuvântarea Papei pentru Casa Albă. Apoi, la viteza cu care au fost propagate și multiplicate toate aceste presupuse știri, eforturile de demontare sau tentativele de a discuta despre economie nici nu au mai contat. Agenda fusese deja setată, măcar cantitativ.

La fel de nocive au fost știrile false și în Marea Britanie, în jurul scrutinului pentru referendumul privind apartenența la UE. Precum în Statele Unite – și tot cu suspiciunea implicării Rusiei, sume importante au fost pompate pentru inundarea social media cu știri false, preponderent despre o imigrație aparent scăpată de sub controlul liderilor europeni. Cine este cât de cât familiarizat cu media și cultura britanice, poate vedea însă că aceste știri nu au venit din senin, suspiciunea față de Uniunea Europeană fiind cultivată decenii la rând de presa și politicienii din Anglia. Frustrările acumulate după cel de-al Doilea Război Mondial și mitul Germaniei naziste reîncarnate într-o Uniune Europeană indiferentă la nevoile britanicilor, au fost intens speculate, inclusiv de Boris Johnson, actualul premier britanic și ani buni corespondent la Bruxelles pentru presa conservatoare. Exemplele alese de acesta pentru a ridiculiza legislația europeană sunt pe cât de mincinoase, pe atât de eficiente în a stârni indignarea englezului de rând. Nimeni nu are dreptul să îi spună acestuia că nu mai poate mânca salată de creveți, chintesența fine dining-ului pentru clasa de mijloc din Anglia, deși Comisia Europeana nu a spus niciodată asta.

Ne vedem la vot

Înapoi în România putem vedea că folosirea știrilor false ne aduce și pe noi, măcar la acest capitol, în rând cu lumea. Deși nici nu am început oficial campania, suntem asaltați de știri mincinoase marca PSD, în care ni se spune cu nonșalanță ca noi de fapt trăim bine, iar doamna Dăncilă este savant de renume mondial. Nicio vorbă despre cele cinci milioane de români care s-au văzut nevoiți să emigreze din România în ultimii 30 de ani și nicio piatră pusă la temelia celor opt spitale regionale promise de așa-zișii social-democrați români. Acestea sunt însă ultimele zvâcniri ale unei clase politice învechite, al cărui mod de a conduce va fi schimbat de USR, scrutin cu scrutin și om cu om.

Dați un like, dar ne vedem la vot.

de Alina T.

8
Alianța USR PLUS a strâns peste 380.000 de semnături pentru candidatura lui Dan Barna

Alianța USR PLUS a strâns peste 380.000 de semnături pentru candidatura lui Dan Barna

Alianța USR PLUS a strâns peste 380.000 de semnături pentru înscrierea candidaturii lui Dan Barna în competiția electorală pentru Președinția României.

În ultimele săptămâni, Dan Barna a fost într-o caravană prin 25 de localități din Moldova, Muntenia și Transilvania, în care a strâns semnături și a vorbit cu oamenii despre planurile sale ca președinte. 

3
Guvernul PSD trebuie să respecte libertatea presei

Guvernul PSD trebuie să respecte libertatea presei

Guvernul PSD folosește banii publici pentru propria campanie electorală în diaspora.
USR Diaspora denunță acțiunile guvernului PSD de a descuraja participarea anumitor televiziuni românești din diaspora la Forumul românilor de pretutindeni și solicită transparență și responsabilitate în cheltuirea banilor publici.
USR consideră că decizia autorităților române de a nu acredita postul Romit.tv pentru participarea la Forumul românilor de pretutindeni, eveniment care s-a desfășurat în perioada 4-8 septembrie 2019 la București, cu sprijinul Ministerului românilor de pretutindeni, este unul sfidător la adresa libertății presei, dar și a românilor din diaspora.

Conform informațiilor apărute pe site-ul Ministerului, Forumul trebuia să fie deschis tuturor pentru procedura de ofertare, condițiile fiind publice. În lipsa unei justificări, blocarea accesului oricărei televiziuni este un abuz și o dovadă în plus că partidul de guvernământ se teme de democrație și nu are în vedere reprezentarea reală a tuturor românilor.
Este, de asemenea, regretabil că banii din bugetul statului sunt din nou deturnați către campania electorală a PSD, sub paravanul unor evenimente aparent destinate cetățenilor români din diaspora și alte organizații ,,prietene” și abonate la banul public. Așa cum au demonstrat și cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European, autoritățile române nu au nici capacitatea și nici voința de a organiza evenimente în folosul tuturor cetățenilor, alegând de fiecare dată să deservească doar interesele unor grupuri de putere.

 

5
Eu n-am votat

Eu n-am votat

Să nu uitați să votați cât mai repede dimineața, când se deschid secțiile

Sigur că da, votez imediat cum se deschid oficial urnele, apoi îmi mănânc sandwichul și poate am și-un pic de timp să mă odihnesc puțin pana încep să vină oamenii, că știu că mă duc nedormit, am terminat munca la 2 dimineața sâmbăta!
Așa sună socoteala de acasă. Iar în târg, mai exact în buricul târgului, la ICR, am ajuns pe la 6.15, cu o întârziere pentru că sunt incapabil să mă trezesc fără Cookie Jam după 1h-1.30h de somn. “Buna dimineata! le zic celor vreo 20 de oameni care asteptau deja la coada.

Stiți cu formularele astea pe propria răspundere…Da, știam, dar dintr-o dată m-am simțit super-responzabilizat de faptul că reprezentam poziția oficială. Și, vreo 40 de minute mai târziu, când încercam să recapitulez mental cam ce trebuie să fac… “Haideți că e 7, deschidem secția“. 7 și 2 minute chiar, dupa ceasul meu. La dracu’!, m-am aruncat în spatele biroului construit din 3 mese lungi puse în linia care procesa alegatorii. Am ieșit de acolo la 23:26, la scurt timp după ce am procesat ultimul om care a apucat sa voteze în secție. El ajunsese acolo pe la 2.30pm. Eu aș fi vrut să ajung la toaleta de pe la 11am, și am avut vreo doua încercări eșuate să beau apă în jur de 3pm. Cele două sticle pe care mi le-a pus pe masa colega le-am regăsit după miezul nopții căzute sub masă. Mi-a pus pe masa și vreo 3 mini-ouă de ciocolată care au stat acolo vreo ora (cred că o ora, timpul a fost extrem de estompat duminică), după care mi-am dat seama că mă încurcă și le-am băgat în buzunar. 
Asteptam de 3 ore!” “Dumneavoastră cât ați așteptat?” “Cred ca vreo 4 ore, 4 ore și jumătate“. Întrebam din când în când. La un moment dat, relativ devreme, mi s-a părut că reușisem să reducem puțin timpul, cred că am auzit 2 ore și jumătate la un moment dat. Dar după prânz a crescut constant, 6 ore era noul normal, și a urcat spre 9 ore seara. Ultimii oameni care au votat ajunseseră pe la 2-2.30.
Dar foarte puțina lume nervoasă. Oboseala, dezamagire, abia dupa-amiaza târziu a început iritarea, când a devenit evident că unii nu vor vota. Aud de la colegi din alte secții că au fost numiți “pesediști“. Nu mi s-a întâmplat, poate și pentru că am avut norocul ca din când în când să fiu recunoscut de câte cineva, ba de pe la vreun miting, ba vreun protest, o împarțire de fluturași, o poza pe Facebook… “Dumnezeule, nu-mi vine să cred că a funcționat” îmi ziceam în minte, cu un super-sentiment de împlinire că munca din ultimele… nu știu? 2 luni? 5 luni? Nicu Ștefănuță își face campanie din martie trecut… În fine, că munca noastra n-a fost degeaba.
Popor de nevotati!” îmi mai ziceam în gând, de cate ori puneam pixul pe mijlociul drept, care și-acum mă doare. Dar ideea că trebuie să ne mișcăm cât mai repede, că trebuie să voteze căt mai multă lume și că trebuie să gandim metode prin care să scurtăm timp de unde se poate, pentru că vom avea timp de sărbătorit de maine făcea mai mult de o durere în degetul mijlociu.

Draghicescu Marinca Constantin Alexandru, serios? Unde e Ion Rus din Dej? Unde e Dan Pop din Ip? De ce n-aveți toți nume scurte?


8.30, jumătate de ora până la închiderea urnelor. “Haideti sa deschidem usile, sa bagam cat mai multi oameni inauntru!“. Poate 2-300 la 9pm în secția de votare și în holul ICR-ului, înghesuială mai mare ca la concert Metallica. De data asta cu nervi, toți. Poliție. Scandări supărate de afara, de la cei care n-au apucat să intre. Momente tensionate și oameni care amenință să spargă, să rupă, să facă orice doar să voteze. “Dacă sunteți aici, o să votați! țipă șefa de secție, cu toți cei 160 de cm ai ei urcați pe masă și chiar și așa de o înălțime comparabilă cu unii dintre scandalagii. Dar când înțeleg ce se întâmplă atmosfera se mai detensionează. Glumim, râdem. “Nu, nu poți să votezi pe masă, trebuie să te duci în cabina de vot!“, și-i iau omului din mână buletinele de vot pe care tocmai i le dadusem. Restul înțeleg și se conformează. 23:26, ultimul om din secție votează. 12 oameni rămași, care n-au apucat să-și treacă buletinele prin SIMPV, supărați că pe ei nu-i interesează, erau în sectie la 9, vor să voteze. “La naiba, pânî la urmă n-am apucat să votez!” mă gândesc în toaletă, fericit că am apucat totuși să fac pipi. Când mă întorc, dupa 23:30, cei 12 ceva mai calmi. S-a facut un proces verbal, li s-a explicat cum și unde pot face sesizări și contestații, ne despărțim prieteni. Un polițist britanic, și el mulțumit că oamenii pleacă, ușor ușor și că n-au fost nici un fel de violențe.


Urmează noaptea de numărare, a doua noapte de nesomn, dar de data asta jubilez. Timid la început, că nu vreau să jignesc oameni care poate au alte opțiuni politice după ce am trecut prin 16 ore de foc împreuna. Dar spre 2-3 noaptea, când începem numărătoarea efectivă mi se alatură și ei și mă simt campion fără să fi concurat în ceva.
Alianța are 82 de voturi din prima sută, dar sunt dezamagit că la încheierea numaratorii scădem la 71.25%. PNL 16.25%, PSD 0,57%. 12 voturi, de 4,3 ori mai puțin decât independentul George Simion. Dar tot sunt gelos pe Stratford, la ei PSD a avut 0,49%.
Am ajuns acasă luni la 11am, negru în jurul ochilor de parcă aș fi fost bătut și începusem să văd ca prin ceață spre marginea campului vizual. Dar e ok, o să dorm puțin, apoi pot să mă alatur și eu sărbătorii. A fost o zi bună.


Leonard Bacică, delegat Alianța USR-Plus 2020, secția 294 Străinătate – Londra 1

 

6
Trei zile de vot disponibile pentru prezidențiale

Trei zile de vot disponibile pentru prezidențiale

Românii din Diaspora vor avea trei zile la dispoziție pentru a vota la prezidențiale

Apar și propuneri trăznite în Comisia specială de reformă electorală. Un coleg de la UDMR, fost membru și în Comisia Iordache, a propus astăzi ca votul în Diaspora să se oprească la ora 21.00, ora României, peste tot în străinătate.

Motivația: românii din străinătate care stau încă la coadă la 21.00, ora României, pot fi influențați de exit-poll-uri. Amendamentul a fost respins.

A trecut însă amendamentul care prevede ca votul în Diaspora, la alegerile prezidențiale, să se desfășoare pe durata a trei zile: vineri, între orele 12.00-21.00 și sâmbătă și duminică între orele 7.00-21.00. Toate persoanele aflate în secția de votare sau la coadă, în exteriorul secției, la ora 21.00, vor putea vota până la ora 23.59.

După discuțiile din Comisie, amendamentele vor merge în plen, pentru votul final.

Preluare Radu Mihail

0