Unirea Basarabiei cu România la 101 ani

Unirea Basarabiei cu România la 101 ani

Astăzi se împlinesc 101 ani de la un moment de suflet al poporului nostru – Unirea Basarabiei cu România. Iată ce nota prim-ministrul Alexandru Marghiloman prezent la Chișinău, nota în jurnalul său

27 martie / 9 aprilie 1979

Împotriva obiceiului de a se scula la 11, astăzi toți găsesc mijloc să fie matinali.

Un asalt puternic al lui Savenko în chestiunea proprietății. Marii proprietari ar fi răspândit zgomotul ca le vom înapoia proprietățile. Stere aduce formula unui compromis între grupuri; primesc clauzele modificându-le puțin. Găsesc mai ales un articol final care lasă Constituantei grija să reguleze tot. Acest compromis e privitor deci la perioada de tranzițiune. Vizitele lui Roman Dolivo Dobrovolski, mare mareșal al nobilimii din Basarabia, și a lui Pisarjevski, mareșal al nobilimii din Bender, mă obligă să le spun că proprietarii trebuie să aibă răbdare și mai ales să se pregătească să ia parte la alegerile de Constituantă; guvernul nu le va fi atunci ostil.

În du-te vino, dimineața trece repede. Iau masa în grabă primind în același timp. La 3 jumătate ne ducem la Sfat[ul Tării]: ar fi voit să mai întârzie un ceas, dar mă opun. Fără escortă, și numai cu civilii, în plus Mircescu.

Când intrăm sala întreagă aclamă. Câțiva îndărătnici stau nemișcați pe locurile lor, dar fără să protesteze sau să manifeste. Pronunț un discurs vibrător, puternic aplaudat și dau citire condițiunilor formulate; pentru a respecta suveranitatea lor, declar că părăsesc palatul, dar îi rog să pășească la acte.

Ne ducem la Cercul militar; un ceai foarte bine servit. Toți generalii și ofițerii superiori prezenți. Așteptăm cu înfrigurare. Pe la 7, colonelul Condeescu vine să anunțe că putem merge la Sfat, căci se începe despuierea votului.

Prin 80 de voturi se hotărâse că votul va avea loc prin apel nominal și deschis. Când urcăm scările, în mijlocul unei emoțiuni de nedescris ni se anunță că prin 86 de voturi contra 3, plus 35 abțineri, unirea a fost votată.

Vreau să felicit pe Stere: o criză de lacrămi îl aruncă în brațele mele. Cazacu plânge. Generalii se îmbrățișează cu deputații. Hârjeu, cu ochii umezi îmi spune că nu va uita niciodată că i-am permis să trăiască alături de mine această oră de neuitat. Toți sunt așa de mișcați încât nu pot vorbi. Eu însumi amintindu-mi tot ce m-au făcut să îndur, nu pot să desceștesc dinții.

În sfârșit ședința solemnă trebuie să înceapă. De data asta sosisem cu escortă de cavalerie și cu toți generalii. Înconjurați de ei intrăm în sală, luminată ca ziua și înțesată de lume.

Inculeț proclamă votul și declară că adunarea (nu lipseau decât 13 deputați), a adoptat deciziunea blocului moldovenesc ca să se unească cu România. Mă urc la tribună și declar că

<în numele poporului român, și al Regelui său, M.S. Ferdinand I (ovațiuni) iau act de hotărârea Sfatului și proclam Basarabia unită, de data aceasta pentru totdeauna, cu România una și nedivizibilă> (E o adevărată frenezie).

Adaug:

<Să ne înclinăm în fața geniului rasei noastre care a permis poporului Basarabiei, să-și păstreze vie scânteia care la prima suflarea a libertății a aprins inimile lor și să salutăm adânc pe acești oameni (arătând pe cei de la guvern), care fără preocupări egoiste, putând să rămâie conducătorii unui Stat, au voit mai bine să fie servitorii unei națiuni>

Ne ducem apoi la Catedrală, unde Gurie, dupe ce a ținut o scurtă cuvântare și a proclamat pe Rege și pe Regină suverani ai țării a slujit un Te-Deum. Foarte multă lume.

La ora 9 în sala Cazinoului dau un prânz de 220 de tacâmuri Sfatului Țării și notabililor orașului. Toată lumea, inclusiv proprietarii mari au primit cu grabă invitațiunea mea.

Părăsesc Chișinăul la ora 1 dimineața.

sursă: Alexandru Marghiloman, Note politice Vol 3 (pp 457-461)

Personajele:
Alexandru Marghiloman – prim ministrul României
Mihail Savenko – membru al Sfatului Țării
Roman Dolivo Dobrovolski – mareșal al nobilimii Basarabiei
Constantin Stere – membru al Sfatului Țării
Ion Inculeț – președinte al Sfatului Țării
Paul Cazacu – publicist și om politic basarabean
Constantin Hârjeu – ministru de război al României
Gurie Grosu – arhimandrit basarabean, ulterior mitropolit al Basarabiei
Nicolae Condeescu – colonel al armatei române
Ludovic Mircescu – general al armatei române

2
20.000 de semnături din Diaspora

20.000 de semnături din Diaspora

??Diaspora contribuie cu 20.000 de semnături pentru participarea Alianței 2020 USR PLUS la alegerile europarlamentare din 26 mai??

Cele doua organizații ale românilor de pretutindeni, USR Diaspora și PLUS Diaspora, anunță depășirea nivelului de 20.000 de semnături strânse de voluntarii și membrii Alianței în diaspora română. Timp de o lună cele două organizații reunite în cadrul Alianței 2020 USR PLUS au organizat peste 500 de evenimente de strângere de semnături în toată lumea, din Canada până în China. La nivel național am trecut de 400.000 de semnături pentru a vă putea propune pe buletinul de vot cea mai bună echipă de europarlamentari de la intrarea României în Uniunea Europeană în 2007.

Echipa de campanie este mobilizată, iar caravana candidaților continuă întâlnirile atât în țară cât și în marile comunități de români din Europa.
O etapă importantă va fi organizarea echipelor de delegați în toate secțiile de votare ale diasporei. Dacă doriți să vă oferiți ca voluntar, vă rugăm să vă înscrieți AICI.

Lista secțiilor din diaspora va fi publicată de către MAE cel târziu pe 27 aprilie și noi vă vom ține la curent cu localizarea lor. Sperăm ca eforturile noastre de a oferi posibilitatea de exercitare a dreptului de vot cât mai multor cetățeni români se vor concretiza în cel mai mare număr de secții în diaspora de până acum.

Vă așteptăm la vot pe 26 mai să dovedim cu toții că vrem altfel de politicieni sa reprezinte România în Europa.

Alianța 2020 USR PLUS

6
Români din Franța, votați pentru România!

Români din Franța, votați pentru România!

Dacă locuiți în Franța și la alegerile europene din 2014 v-ați înscris pe listele electorale în localitatea dumneavoastră, pentru a vota pe 26 mai pentru listele românești în secțiile de votare MAE, trebuie să vă radiați de pe aceste liste!

?O cerere depusă la primăria franceză până pe 31 martie este suficientă.

?Cetățenii cu dubla naționalitate nu trebuie să facă acest demers, având dreptul de a vota direct pentru România, cu orice act de identitate românesc valabil (pașaport, carte identitate).

Mai multe detalii AICI

2
Nu vreau să mor într-un spital infect

Nu vreau să mor într-un spital infect

Nu-mi păsa de vot, de partide, urmăream câte ceva apoi pierdeam firul și declaram, în rând cu ceilalți, că nu mă interesează politica.

Aveam de crescut copii, munceam până târziu, nu e simplu nimic, facturile te asaltează, trebuie să faci cumpărături, să alergi, să rezolvi probleme, să supraviețuiești într-o lume ca cea a României. Adică unde nimic nu e ușor de făcut.

Dar nu mă interesa politica, nu mai era timp și pentru asta și credeam că ei de aia sunt acolo, sus, ca să-și vadă de treaba lor așa cum și eu îmi vedeam de a mea. Adică de crescut copii. Până în ziua în care a trebuit să plec departe de ei, tocmai pentru a-i ajuta să crească mai departe.

Și asta m-a durut. M-a durut teribil, am început să mă gândesc la cauzele plecării, mi-am amintit de scene în care baronul Oprișan (PSD, desigur) propunea șefului meu să ducă spre faliment o anumită fabrică din oraș și să i-o dea ulterior la preț de nimic, în schimb de donații.

Mi-am amintit că așa s-a întâmplat, că șeful meu a luat-o pe bani puțini și că i-au ieșit muncitorii acelei fabrici în față, rugându-l să-i păsuiască, să nu schimbe domeniul de activitate, au cerut trei luni ca să pună fabrica pe picioare din nou. Au primit trei luni, muncitorii au lucrat voluntar, au readus comenzi și-au mers mai departe, dar asta pentru că primiseră acel răgaz.

Mi-am amintit de metoda mafiotă de distrugere a fabricilor, voiau să le preia ei, aveau nevoie de spații, le cumpărau pe nimic neamuri sau prieteni. Majoritatea sunt acum abandonate, fier vechi și ziduri goale.

Nu mă interesa politica până când a murit mama într-un spital infect. Nu aveau nici măcar mănuși, darămite medicamente. Asistentele ștergeau fundul bătrânilor cu mâna, cu aceleași mâini îi pansau.

Mama a murit cu zile, din neglijența lor și în nepăsarea tuturor. Spitalul ăla avea doar paturi și bacterii, nimic altceva.

Într-o noapte, mama ceruse să fie dusă la baie, au dus-o și au abandonat-o până dimineață când au venit s-o ia și i-au spus că dacă ar fi dat 10 lei nu ar fi lăsat-o acolo. Mama plângea, umilită, și-mi povestea că mai bine ar fi stat acasă decât să se interneze ca să-și bată ei joc de ea.

Nici pe mama n-o interesa politica.

Bunica mea tot într-un spital infect a murit. Tot din neglijența lor, tot fără medicamente și fără mănuși.

Nu ne interesează politica, nu vrem să știm de partide.

Dar politica ne guvernează viața de zi cu zi.

Iar eu nu vreau să mor într-un spital infect.

Așa că voi ieși la vot, alături de voi, să alegem pe cineva mai bun.

Cu ceilalți vechi am văzut destule.

Mi-ajunge!

Lista secțiilor de vot din Diaspora

Drepturi de autor: Liliana Angheluță

4
Armata neștiută a diasporencelor

Armata neștiută a diasporencelor

Sunt milioane.

Plecate în toată lumea.

Din cele vreo cinci milioane de români emigrați de răul traiului de acasă, mult mai bine de jumătate sunt femei.

Și iarăși mai bine de jumătate dintre ele au plecat lăsând în urmă copii și părinți, adică tot ce aveau mai drag.

Mi-amintesc ochii unui copil pe care l-am cunoscut cu mulți ani în urmă, se închidea fabrica de tricotaje din orașul meu și maică-sa urma să rămână fără loc de muncă. Fabrica mergea bine, dar au pus-o pe butuci baronii locali, nu conta că de acolo trăiau mii de familii. Femeia asta îmi povestea uimită, nu știa ce urma să facă, nimeni nu reacționa pentru că nu știam că e posibil să reacționezi.

Laminorul, fabrica de mobilă care exporta în Germania, fabrica de detergent care exporta în toată Europa, tricotajele și confecții, toate închideau porțile una câte una ca să lase loc afacerilor murdare ale PSD – pe vremea aia era FSN, ar fi trebuit să salveze țara, nu s-o îngroape. Și-n timp ce femeia povestea, copilul acela de vreo 8 ani mă privea cu ochi gri, în timp ce rodea niște biscuiți tari. Se vedea că-i este foame, o foame veche, probabil femeia nu mai primea deja salariul de ceva timp.

De asta au plecat mamele.

Să-și poată hrăni copiii de la mii de kilometri distanță.

Și-au asumat riscul de a nu-i mai vedea mult timp și au plecat ca să-i poată hrăni și îmbrăca.

Au lăsat tot în urmă, căsuța lor cu flori și căni colorate, cu tigăi și oale, cu farfurii și veioze, nu s-au mai gândit la șters praful, ci la supraviețuirea familiei. Femeile astea sunt pătura de mijloc, adică cele care azi au 40 – 50 de ani, tot de ele depindea și bunăstarea părinților bătrâni.

Cine să le dea  faimoasa cană cu apă dacă nu ele.

Dar n-a fost așa: majoritatea îngrijesc părinții altora din Spania sau Italia, din Anglia sau Germania, din Belgia sau Franța, îngrijesc bătrânii altora în timp ce ai lor se sting, singuri, într-o țară căreia nu-i pasă de ei.

Cu mult timp în urmă femeile astea nu știau de ce li se-ntâmplă toate astea, nu se știa de fonduri furate, de acte măsluite și de afaceri necurate. Acum, când știm că toată viața noastră și a celor dragi a fost dată peste cap din cauza unor hoți, ne pregătim pentru 26 mai.

Armata neștiută a diasporencelor din întreaga lume e mai puternică decât cred baronii PSD!

Și plata pentru fărădelegile lor se va face elegant, c-un simplu vot.

Un vot ni se cere, atât.

Pentru ochii copiilor flămânzi și pentru toate îmbrățișările pe care nu le-au avut.

Lista secțiilor de vot din Diaspora

Drepturi de autor: D-na Liliana Angheluta

25
Candidații  Alianței 2020 USR-PLUS dialoghează cu românii din Marea Britanie.

Candidații Alianței 2020 USR-PLUS dialoghează cu românii din Marea Britanie.

Pe 16 martie, românii din Regatul Unit vor putea sa îi cunoască pe câțiva dintre candidații Alianței 2020 USR PLUS la alegerile europarlamentare. Reprezentanții Alianței si-au propus ca, pana la data alegerilor, 26 mai, sa întâlnească un număr cât mai mare de alegători și să prezinte obiectivele și strategia singurei alianțe politice  din Romania care poate readuce țara la normalitate si la respectarea valorilor naționale și europene. La întâlnirea care va avea loc la Londra vor participa Dragoș Pîslaru, fost ministru al Muncii în Guvernul Cioloș, Nicu Ștefănuță, diplomat european, Iulian Lorincz, arhitect, și senatorul USR Florina Presadă.

Dragoș Pîslaru are 42 de ani, este economist și a făcut parte din guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș. În timpul mandatului a redus semnificativ birocrația în relația ministerului cu cetățenii ca parte a Comisiei de Tăiat Hârtii (exemplu: obținerea indemnizației de creștere a copilului) si a reformat Inspecția Socială, consolidând rolul-cheie al acestei instituții în evaluarea și controlul asistenței sociale. Totodată, a reformat legislația referitoare la politicile active privind piața muncii (ALMP), simplificând interconectarea cu Fondul Social European (FSE) și dezvoltând un pachet de mobilitate pe piața forței de muncă.

“De curând am devenit politician pentru că nu mai pot sta deoparte să văd cum țara este condusă de infractori și incompetenți. Am o soție și patru băieți minunați, care îmi întăresc motivația de a lupta pentru a le crea o societate mai bună în care să crească și să se împlinească. Vă cer votul la alegerile din mai 2019 pentru că știu că vă pot reprezenta la nivel european cu profesionalism și onestitate. O Românie prosperă nu se poate dezvolta decât într-o Europă puternică”, a declarat Dragos Pislaru.

Nicu Ștefănuță este diplomat european și reprezintă Parlamentul European la Washington, fiind primul român care asigură legătura dintre forul european și Congresul american. Lucrează la Parlamentul European din 2007, ca expert în comisiile de agricultură și de buget și apoi ca diplomat al Uniunii Europene. Ca activist civic, a inițiat și condus inițiativa i74 – Parlament pentru cetățeni, instrument prin care si-a propus si a reușit transformarea in realitate a inițiativelor legislative ale cetățenilor. “Programul meu de candidatură are 3 priorități:

1) Afirmarea drepturilor europene ale cetățenilor români;

2) Protejarea banilor de care pot beneficia românii în condițiile unor replieri ale statelor net plătitoare

3) Securitatea, ca pre-condiție a prosperității, în care include și conceptul de securitate climatică.

Misiunea candidaturii mele este afirmarea drepturilor europene ale cetățenilor români. Situația alimentelor de proastă calitate pentru Est sau cea a transportatorilor români, dezavantajați pe unele piețe europene, sunt exemple tipice a ceea ce nu mai trebuie să se întâmple în Europa. Este esențial dreptul cetățenilor de a beneficia de fondurile pentru coeziune și pentru infrastructură, iar folosirea proastă sau ilicită a acestora este egală cu trădarea națională.”

Iulian Lorincz, arhitect, este absolvent al “Universidad Politécnica de València” și se descrie ca fiind unul dintre oamenii noi, dintr-o politică altfel. Își propune sa reprezinte In Parlamentul European vocea partidului, într-un mod activ și constructiv, susținând egalitatea între statele membre ale Uniunii Europene și locul important pe care România îl merită, reconfirmând angajamentul respectării valorilor și obligațiilor asumate la aderare.

“În tot acest efort colectiv vom încerca să recuperăm oportunitățile risipite de România în UE, în anii precedenți. Angajamentul meu este să activez în mod susținut în următoarele comisii:  Cultură și Educație (CULT), Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), Transport și turism (TRAN).
Arhitectura m-a învățat să valorific timpul, să analizez și să înțeleg că pașii naturali ai unei construcții solide necesită răbdare și timp dăruit acelei cauze. În arhitectură ești răspunzător nu doar pentru propria viață, ci și pentru viața și siguranța altora, iar asta m-a făcut să înțeleg ce înseamnă responsabilitatea. La fel și în politică. Schimbarea presupune implicare activă. Am intrat în politică din convingerea că împreună cu o echipă puternică, putem demonstra lumii care este locul nostru pe harta Europei. Alianța 2020 URS PLUS este șansa pe care multe generații au așteptat-o și mi-a oferit ocazia să văd partea frumoasă a României. Faptul că mulți români își pun speranța în noi ne pune pe umeri o mare responsabilitate”, afirma Iulian Lorincz.

Invitata speciala a întâlnirii de la Londra va fi Florina Presada, senator USR. Florina Presadă a fost implicată în campanii de schimbare a legislației naționale pentru diagnosticarea corectă a tulburărilor din spectrul autist la adulți și acces la servicii specializate, acces la o locuință decentă, finanțarea programului Școală după școală de la bugetul de stat pentru comunitățile dezavantajate (conform Legii educației naționale), eliminarea barierelor din calea participării politice.
Pe lângă proiectele punctuale în care a fost implicată, a participat la o serie de mișcări civice si este  co-autor (în calitate de country expert) al unor studii contractate de Public Policy and Management Institute (Vilnius) pentru Eurofound și Comisia Europeană. Subiecte: impactul întoarcerii în țară al emigranților români, forme noi de ocupare (legea zilierilor). Autor al capitolului „Bună guvernare în Ferentari” în volumul „Comunități Ascunse – Ferentari” coordonat de Policy Centre for Roma and Minorities.

Romanii din Marea Britanie vor avea ocazia sa dialogheze cu politicienii amintiți și să le transmită ideile lor cu privire la situația politica din Romana, văzută din diaspora. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 16 martie, între orele 16 – 22, la  61 Lincoln’s Inn Fields, WC2A 3LZ, Londra. Sunt așteptați atât membrii și simpatizanții Alianței 2020 USR PLUS, cât și toate persoanele implicate sau nu in politica dar interesate de viitorul României si al generațiilor următoare.

4
Vor să ne blocheze să candidăm

Vor să ne blocheze să candidăm

Nu vor putea să ne oprească

Biroul Electoral Central (BEC) a decis astăzi în mod abuziv respingerea cererii de înscriere în competiția electorală a Alianței 2020 USR PLUS pentru alegerile europarlamentare.

Pretextul BEC a fost acela că Dan Barna și Dacian Cioloş nu ar figura ca președinți ai USR, respectiv PLUS în Registrul partidelor politice. Dan Barna a fost ales președinte al USR în octombrie 2017, în vreme ce Dacian Cioloș a fost ales președinte PLUS în ianuarie 2019.

Ambele partide au solicitat înregistrarea președinților la Tribunalul București, dar până acum nu au primit o decizie definitivă. Pentru acest motiv, BEC a respins cererea de înregistrare a Alianței. Este o decizie politică luată la presiunile regimului corupt instaurat de Liviu Dragnea în România.

N-au contat documentele juridice pe care le-am depus. N-au contat deciziile legale ale celor două partide și voința celor 14.000 de membri. Nu contează nici cele aproape 200.000 de semnături pe care le-am strâns. Ne-au respins cererea pentru că lui Liviu Dragnea îi este teamă de Alianța 2020 USR PLUS, de „Fără Penali“, de „Oameni Noi“, de tot ceea ce înseamnă această Alianță și de toate speranțele care sunt legate de ea.

Decizia Biroului Electoral Central de astăzi înseamnă un singur lucru: vor, cu orice preț și prin orice mijloace, să ne împiedice să participăm la alegeri. Mai întâi, au încercat, luni în șir, să împiedice înregistrarea Mișcării România Împreună (RO+). De data asta, blochează Alianța 2020 USR PLUS din motive absurde, total nedemocratice. Ni se încalcă dreptul de a fi votați, dar și dreptul românilor de a vota. Este pentru prima oară, după 1990, când este respinsă o listă care în sondaje se bucură de susținerea a aproximativ 20% dintre români.

Este un act profund nedemocratic prin care se încearcă să fim scoși din procesul electoral. Ceea ce s-a întâmplat la BEC este o politizare nepermisă a unui organism care ar trebui să mențină echilibrul democratic.

Indiferent de câte obstacole ne vor pune, noi nu ne vom opri. Decizia BEC nu este definitivă. Vom contesta la Înalta Curte și avem încredere că judecătorii vor îndrepta abuzul comis de BEC. Vom merge mai departe și dacă decizia ÎCCJ va fi defavorabilă, chiar dacă USR și PLUS vor fi nevoite să candideze separat în alegeri. Vom strânge din nou semnăturile, ne vom sprijini unii pe ceilalți. Vom merge alături în campanie și vom folosi toate resursele pe care le avem la dispoziție pentru a opri regimul Dragnea-PSD.

Vrem o Românie fără penali și fără hoție și suntem dispuși să ne batem până la capăt pentru asta.

1
O țară-n care să te-ntorci

O țară-n care să te-ntorci


Eram la Perugia acum câțiva ani.

Se vota pentru prezidențiale!

Habar n-aveam că pot vota și eu, lucram ca îngrijitoare la doi bătrâni, eram închisă în casă toată ziua și pe vremea aia aveam telefon fără net, eram ruptă de realitatea din țară.

Mergând pe străzi am descoperit însă o simplă foaie de hârtie pe care scria în română, simplu: ”Secția de vot nr…” și urma o săgeată. Mi-a bătut inima tare de emoție, m-am luat după săgeată și n-am găsit nimic. Am dat roată întregului cartier și tot nimic. Aproape cu disperare am sunat pe cineva care avea internet și am căutat până mi-a dat o adresă, trebuia să mă duc în strada cutare, la numărul cutare.

M-am dus și iar nimic.

Până când am început să mă uit cu atenție la oameni, știți voi că românii se recunosc între ei, am tras cu urechea și am urmărit gesturile, am văzut în ce clădire intră și acolo am intrat și eu. M-a întâmpinat un domn cu ”sărut mâna, doamnă”!

Mi-a venit inima la loc și i-am spus că tura viitoare să scrie mai bine indicațiile, să fie mai clare. Am votat cu o emoție nebună, de parcă viitorul României depindea de votul meu.

A fost prima oară când am simțit asta. La al doilea tur de scrutin știam deja unde să merg.

Același domn m-a întâmpinat la ușă și m-a întrebat cu mândrie:

Ați văzut c-am pus afișe mai clare?

Văzusem, da, eram bucuroși cu toții.

Și-n timp ce-mi căutam buletinul s-a deschis larg ușa și a intrat o familie de români, în grupul lor era și o bătrână.

O bătrână în toiag, nu în baston, ci în toiag din lemn, mergea greu, spatele slăbuț i se încălzea sub un ilic din lână neagră. Era mama și bunica tuturor de acolo.

Mi-au dat lacrimile și m-am întrebat pentru ce venea să voteze, de dragul cui venea. Ce forță îi dădea curajul să spere, să meargă șchiopătând spre cabina de vot dintr-o țară străină? Probabil că voia să moară pe perna ei.

Dar și mai probabil e că vedea cum i se chinuie copiii prin străini. Și-i părea rău după munca ei lăsată-n țară, îi era dor să se întoarcă la pământul și la bucata ei de cer. Știm toți de ce anume am plecat. Știm cât de ruinată e România, știm mai bine decât cei rămași tocmai pentru că o vedem mai rar și ne izbește, de fiecare dată, sărăcia și degradarea.

Și noi vrem să ne întoarcem la bucata noastră de pământ și la colțul nostru de cer, acolo unde să putem spune că suntem acasă.

Dacă bătrânica mea a putut veni șchiopătând la vot, putem și noi.

Generația ei a trecut prin război, prin comunism, prin sărăcie și a continuat să spere că România poate fi o țară în care să te-ntorci. Așa că să nu fim mai prejos!

Caută pe net secțiile de votare și arată că-ți pasă!

Lista secțiilor de vot din Diaspora

Drepturi de autor: D-na Liliana Angheluta

10