Câteva gânduri despre campanie, minciuni anti-USR și fake-news

Câteva gânduri despre campanie, minciuni anti-USR și fake-news

În preajma alegerilor prezidențiale din această toamnă, filosofia USR ,,Fără hoție ajungem departe” se dovedește mai potrivită ca oricând în contracararea tacticilor electorale folosite de vechea clasă politică, aflată în continuu război nu doar cu democrația, ci și cu bunul simț.

În România se pare că nu se fura doar banii pentru școli și spitale, ci și adevărul. Social media a devenit în ultimii ani, la noi dar și peste hotare, o unealtă foarte eficientă pentru distorsionarea adevărului și manipularea oamenilor. În condițiile în care unii dintre aleșii noștri sunt în stare de orice pentru a rămâne la putere, să nu ne mirăm, atunci, că trebuie să păzim fiecare urnă de vot sau parcare din jurul secțiilor de votare, ceea ce USR se angajează că va face din nou, cu ajutorul miilor de membri și voluntari din țară și din diaspora.

Cum am trecut de la promisiuni false la fake-news

Deși minciuna nu este nimic nou in politică, ultimele scrutine electorale desfășurate în țara noastră – dar și la case mai mari – ne arată că lucrurile sunt în schimbare, mai ales în procesul de comunicare politică. Iar cum băile de mulțime nu mai sunt ce-au fost, politicienii noștri par să-și fi mutat resursele în online, acolo unde libertatea de exprimare se confundată mai lejer cu împroșcarea în voie cu noroi. Un fel de sat fără câini al comunicării.

Chiar zilele acestea jurnaliștii de la PressOne au descris cum funcționează mașina de propagandă a PSD în mediul online, cu pagini false, știri denigratoare și reclame sponsorizate. Investigațiile arată cum, în timpul campaniei electorale pentru europarlamentare, administratorii paginilor Litere.net și Politice.net au fost plătiți direct de PSD cu 850.000 de lei. Acum că ne aflăm în apropierea campaniei pentru prezidențiale, aceleași pagini au fost reactivate, în special pentru reclame împotriva Alianței USR PLUS. Lor li se adaugă iqŞtiri, Ciuma Roșie, Stiri Politice, România Puternică, RâsuPlânsu și multe alte pagini, care apar zilnic.

Internetul abundă în definiții pentru fake-news – sau știri false, dar esența se înțelege de la sine – acestea sunt înșelătoare, conțin informații trunchiate și sunt circulate cu rea-intenție. Așa cum rezultă și din investigația celor de la PressOne, ceea ce este îngrijorător este că actuala clasă politică investește resurse financiare importante în știri false, propagate apoi de mii de postaci către un public din ce in ce mai racordat la on-line, deturnând discuția de la subiecte cu adevărat importante pentru dezbaterea publică. Printre categoriile vizate sunt și românii din diaspora, care își iau informațiile despre ce se întâmplă în țară din on-line și care, spre disperarea PSD, votează în număr din ce în ce mai mare cu Alianța USR Plus.

De ce folosește PSD știri false si cui se adresează acestea?

Știrile false nu sunt numai despre dezinformare, polarizare sau saturarea internetului cu povești. Acestea se pliază pe anumite credințe sau temeri deja existente în spațiul public, săpând încet, dar sigur la temelia democrației.

Să luăm deja-plictisitorul exemplu al presupuselor contracte cu statul ale președintelui USR, Dan Barna. Este evident că scopul arătatului cu degetul către acesta nu este pornirea unui audit – în fond, se poate verifica ușor legitimitatea acestor contracte, precum și neimpresionta declarație de avere a lui Dan Barna, publică pe pagina Camerei Deputaților – ci sporirea lehamitei fata de politicieni – ,,toți sunt la fel”, nu-i așa? – și descurajarea participării la vot. De ce? Pentru că absenteismul este singurul lucru care mai ține PSD-ul pe linia de plutire.

In aceeași cheie putem analiza acuzațiile care circulau prin 2016, cum că noi, USR, am avea legături secrete cu Soros, acesta plătind câte 30 de lei pe fiecare câine scos la protest. Aceste fabricații mizau atunci pe perpetuarea mitului ,,România – colonia occidentului”, ceva care, în general – și cu sprijinul Rusiei – prinde bine în Europa de Est. Cu alte cuvinte, să nu mai ieșim la vot că oricum ne impune Vestul ce și cum să facem la noi in țară.

Fake-news ca fenomen global

Dar dacă la noi discuția despre ce înseamnă știrile false și care este efectul lor asupra alegătorilor de abia pare a începe, putem în schimb să privim către democrații mai consolidate pentru a ne face o idee despre unde am putea ajunge dacă nu luam în serios puterea minciunii în politică.

În Statele Unite, la trei ani de la alegerile care l-au instalat pe Trump ca președinte, nu mai e niciun secret că victoria acestuia a survenit (și) în urma unei campanii bazate pe știri false, multe fabricate de site-uri obscure din Macedonia. Acestea au vizat insinuarea unor așa-zise legături ale lui Hillary Clinton cu ISIS și traficul de arme, dar și chestiuni mai „light” precum faptul că Trump are binecuvântarea Papei pentru Casa Albă. Apoi, la viteza cu care au fost propagate și multiplicate toate aceste presupuse știri, eforturile de demontare sau tentativele de a discuta despre economie nici nu au mai contat. Agenda fusese deja setată, măcar cantitativ.

La fel de nocive au fost știrile false și în Marea Britanie, în jurul scrutinului pentru referendumul privind apartenența la UE. Precum în Statele Unite – și tot cu suspiciunea implicării Rusiei, sume importante au fost pompate pentru inundarea social media cu știri false, preponderent despre o imigrație aparent scăpată de sub controlul liderilor europeni. Cine este cât de cât familiarizat cu media și cultura britanice, poate vedea însă că aceste știri nu au venit din senin, suspiciunea față de Uniunea Europeană fiind cultivată decenii la rând de presa și politicienii din Anglia. Frustrările acumulate după cel de-al Doilea Război Mondial și mitul Germaniei naziste reîncarnate într-o Uniune Europeană indiferentă la nevoile britanicilor, au fost intens speculate, inclusiv de Boris Johnson, actualul premier britanic și ani buni corespondent la Bruxelles pentru presa conservatoare. Exemplele alese de acesta pentru a ridiculiza legislația europeană sunt pe cât de mincinoase, pe atât de eficiente în a stârni indignarea englezului de rând. Nimeni nu are dreptul să îi spună acestuia că nu mai poate mânca salată de creveți, chintesența fine dining-ului pentru clasa de mijloc din Anglia, deși Comisia Europeana nu a spus niciodată asta.

Ne vedem la vot

Înapoi în România putem vedea că folosirea știrilor false ne aduce și pe noi, măcar la acest capitol, în rând cu lumea. Deși nici nu am început oficial campania, suntem asaltați de știri mincinoase marca PSD, în care ni se spune cu nonșalanță ca noi de fapt trăim bine, iar doamna Dăncilă este savant de renume mondial. Nicio vorbă despre cele cinci milioane de români care s-au văzut nevoiți să emigreze din România în ultimii 30 de ani și nicio piatră pusă la temelia celor opt spitale regionale promise de așa-zișii social-democrați români. Acestea sunt însă ultimele zvâcniri ale unei clase politice învechite, al cărui mod de a conduce va fi schimbat de USR, scrutin cu scrutin și om cu om.

Dați un like, dar ne vedem la vot.

de Alina T.

8

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *