Unirea Basarabiei cu România la 101 ani

Unirea Basarabiei cu România la 101 ani

Astăzi se împlinesc 101 ani de la un moment de suflet al poporului nostru – Unirea Basarabiei cu România. Iată ce nota prim-ministrul Alexandru Marghiloman prezent la Chișinău, nota în jurnalul său

27 martie / 9 aprilie 1979

Împotriva obiceiului de a se scula la 11, astăzi toți găsesc mijloc să fie matinali.

Un asalt puternic al lui Savenko în chestiunea proprietății. Marii proprietari ar fi răspândit zgomotul ca le vom înapoia proprietățile. Stere aduce formula unui compromis între grupuri; primesc clauzele modificându-le puțin. Găsesc mai ales un articol final care lasă Constituantei grija să reguleze tot. Acest compromis e privitor deci la perioada de tranzițiune. Vizitele lui Roman Dolivo Dobrovolski, mare mareșal al nobilimii din Basarabia, și a lui Pisarjevski, mareșal al nobilimii din Bender, mă obligă să le spun că proprietarii trebuie să aibă răbdare și mai ales să se pregătească să ia parte la alegerile de Constituantă; guvernul nu le va fi atunci ostil.

În du-te vino, dimineața trece repede. Iau masa în grabă primind în același timp. La 3 jumătate ne ducem la Sfat[ul Tării]: ar fi voit să mai întârzie un ceas, dar mă opun. Fără escortă, și numai cu civilii, în plus Mircescu.

Când intrăm sala întreagă aclamă. Câțiva îndărătnici stau nemișcați pe locurile lor, dar fără să protesteze sau să manifeste. Pronunț un discurs vibrător, puternic aplaudat și dau citire condițiunilor formulate; pentru a respecta suveranitatea lor, declar că părăsesc palatul, dar îi rog să pășească la acte.

Ne ducem la Cercul militar; un ceai foarte bine servit. Toți generalii și ofițerii superiori prezenți. Așteptăm cu înfrigurare. Pe la 7, colonelul Condeescu vine să anunțe că putem merge la Sfat, căci se începe despuierea votului.

Prin 80 de voturi se hotărâse că votul va avea loc prin apel nominal și deschis. Când urcăm scările, în mijlocul unei emoțiuni de nedescris ni se anunță că prin 86 de voturi contra 3, plus 35 abțineri, unirea a fost votată.

Vreau să felicit pe Stere: o criză de lacrămi îl aruncă în brațele mele. Cazacu plânge. Generalii se îmbrățișează cu deputații. Hârjeu, cu ochii umezi îmi spune că nu va uita niciodată că i-am permis să trăiască alături de mine această oră de neuitat. Toți sunt așa de mișcați încât nu pot vorbi. Eu însumi amintindu-mi tot ce m-au făcut să îndur, nu pot să desceștesc dinții.

În sfârșit ședința solemnă trebuie să înceapă. De data asta sosisem cu escortă de cavalerie și cu toți generalii. Înconjurați de ei intrăm în sală, luminată ca ziua și înțesată de lume.

Inculeț proclamă votul și declară că adunarea (nu lipseau decât 13 deputați), a adoptat deciziunea blocului moldovenesc ca să se unească cu România. Mă urc la tribună și declar că

<în numele poporului român, și al Regelui său, M.S. Ferdinand I (ovațiuni) iau act de hotărârea Sfatului și proclam Basarabia unită, de data aceasta pentru totdeauna, cu România una și nedivizibilă> (E o adevărată frenezie).

Adaug:

<Să ne înclinăm în fața geniului rasei noastre care a permis poporului Basarabiei, să-și păstreze vie scânteia care la prima suflarea a libertății a aprins inimile lor și să salutăm adânc pe acești oameni (arătând pe cei de la guvern), care fără preocupări egoiste, putând să rămâie conducătorii unui Stat, au voit mai bine să fie servitorii unei națiuni>

Ne ducem apoi la Catedrală, unde Gurie, dupe ce a ținut o scurtă cuvântare și a proclamat pe Rege și pe Regină suverani ai țării a slujit un Te-Deum. Foarte multă lume.

La ora 9 în sala Cazinoului dau un prânz de 220 de tacâmuri Sfatului Țării și notabililor orașului. Toată lumea, inclusiv proprietarii mari au primit cu grabă invitațiunea mea.

Părăsesc Chișinăul la ora 1 dimineața.

sursă: Alexandru Marghiloman, Note politice Vol 3 (pp 457-461)

Personajele:
Alexandru Marghiloman – prim ministrul României
Mihail Savenko – membru al Sfatului Țării
Roman Dolivo Dobrovolski – mareșal al nobilimii Basarabiei
Constantin Stere – membru al Sfatului Țării
Ion Inculeț – președinte al Sfatului Țării
Paul Cazacu – publicist și om politic basarabean
Constantin Hârjeu – ministru de război al României
Gurie Grosu – arhimandrit basarabean, ulterior mitropolit al Basarabiei
Nicolae Condeescu – colonel al armatei române
Ludovic Mircescu – general al armatei române

2

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *