Cu siguranță că mulți dintre noi am văzut zilele acestea reportajele care surprind miile de români care se înghesuie – la propriu cât și al figurat – să zboare către țări din vest, unde sunt așteptați să efectueze munci definite acum ca esențiale, în special în agricultură. Avioane încărcate cu români pleacă în fiecare zi către Germania, Marea Britanie sau Austria, țări care sunt preocupate de relansarea economiei și cu care autoritățile române au încheiat acorduri pentru trimiterea forței de muncă necesare. Există, de asemenea, solicitări și din partea altor state.

Când vine vorba de drepturi însă, „esențialii” nu se bucura nici măcar de cele de bază uneori. Actuală criză COVID-19 nu a făcut altceva decât să scoată de sub preș neregulile măturate (uneori) cu bunăștiința autorităților din vest, precum și a celor de la București. Nu sunt puține mesajele pe care le primim zilnic de la oameni care au plecat cu bună credință la muncă în străinătate, dar au dat peste condiții mizere, salarii plătite cu întârziere – sau chiar deloc uneori – și contracte care pe unii dintre ei i-au lăsat la propriu în stradă, exact atunci când aveau cel mai tare nevoie de a se adăposti de pandemie.

Cu toate acestea, românii încă pleacă și, cel mai probabil, o să mai plece. Întrebarea este – ce putem face pentru ca acești oameni să fie protejați, pe timp de criză sanitară dar și în afara ei?

Propunerile noastre către autoritățile române și europene

Criza a adus și un lucru bun: i-a forțat pe mulți să recunoască faptul că acești lucrători există și că, fără ei, întregi sectoare economice din vest nu pot funcționa. Acest lucru era necesar, dar nu este și suficient.

Este evident că nu le putem cere europenilor să facă ceva fără a cere același lucru și statului român. Este și de datoria guvernului de la București să se asigure că zecile – dacă nu sutele – de mii de români care pleacă ca lucrători sezonieri sunt protejați, mai ales în contextul acestei crize sanitare fără precedent.

Prin urmare, USR Diaspora face un apel la autoritățile române pentru mai multă fermitate în negocierile cu celelalte state și propune o serie de soluții pentru îmbunătățirea condițiilor migrației agricole sezoniere, cu scopul de a se asigura atât sănătatea muncitorilor, cat și respectarea drepturilor lor.

1. Stabilirea unui standard de contractare și muncă, asumat de către angajatori, care să conțină reguli clare și stabile, cum ar fi: durată minimă a contractului (3 luni); normă de muncă realistă & timp de repaus; venit minim garantat, care nu include celelalte cheltuieli; condiții de protecție sănătate și securitate în muncă; asigurarea transportului organizat până și de la locul de muncă din țara de origine și pe perioada desfășurării activității sezoniere, în condiții care să prevină răspândirea COVID 19; cazare în condiții care să prevină răspândirea COVID 19; hrană, asistență medicală în caz de îmbolnăvire sau accident de munca. Standardul trebuie sa cuprindă și faptul că autoritățile din statul respectiv verifica periodic la fața locului îndeplinirea acestor norme, eliberând un certificat care va fi trimis autorităților române.

2. În baza implementării standardului și a documentelor lor, se poate crea o listă de angajatori străini sezonieri garantați, listă ce va fi publicată de către toate AJOFMurile.

3. Asistență națională – pe lângă asistența statului gazdă, autoritățile române ar trebui sa ofere asistență națională lucrătorilor sezonieri. Angajatorii care încalcă Standardul vor fi eliminați de pe lista angajatorilor garantați. Totodată, autoritățile române ar trebui sa facă, în prealabil, un instructaj al muncitorilor, referitor la drepturile lor și protecția muncii.

4. Oferirea de sprijin, în cooperare cu statele respective, pentru afiliere la un sindicat, sau organizarea unui sindicat propriu.

5. În perioada de carantină și stare de urgență, niciun lucrător nu trebuie sa fie trimis în zone și/sau la angajatorii unde au existat în repetate rânduri abuzuri și unde autoritățile locale au avut o reacție slaba: de ex. Sicilia și alte zone din Sudul Italiei. În plus, propunem întocmirea în cel mai scurt timp a unei liste cu astfel de zone și/sau angajatori. Autoritățile statelor respective trebuie si ele sa vegheze ca muncitorii sa nu meargă în acele zone. Pe timp de carantina și stare de urgență, nerespectarea acestei condiții trebuie să ducă la suspendarea imediata a acordului cu statul respectiv.

6. În paralel, la nivel diplomatic, statul român trebuie sa exercite presiune astfel încât autoritățile statelor respective sa înceapă imediat urmărirea penală contra celor care s-au făcut sau se fac vinovați de abuzuri grave la adresa muncitorilor.

7. În același timp, cetățenii români aflați la muncă în acele zone de risc trebuie sa aibă oportunitatea de a se întoarce în țară sau de a pleca sa muncească în alte zone/țări, fără a li se prejudicia dreptul de a depune mărturie contra angajatorilor abuzivi sau a autorităților complice (dacă este cazul).

8. Autoritățile române trebuie sa depună toate eforturile necesare pentru ca cetățenii români și ai altor state implicați în aceste abuzuri sa fie reținuți cât mai curând și trimiși în judecată.

9. În aplicarea acestor măsuri, statul roman ar trebui sa coopereze cu R. Moldova pentru ca și cetățenii români de aici sa beneficieze de aceste soluții.

10. Măsuri necesare la nivel european :

◦ Accelerarea procedurilor Comisiei Europene privind aplicarea Venitului Minim Garantat în perioada în care muncitorii nu au contract cu un angajator, în contextul pandemiei.

◦ O sporire a puterilor UE în legătură cu protecția și drepturile muncitorilor de pe piața europeană. Cazurile de tratamente de o natura grava față de angajați – sclavie, crime, violuri – și unde autoritățile sunt complice și/sau incompetente, ar putea fi propuse ca una dintre cauzele pentru declanșarea articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene.

3