Reprezentarea Diasporei în Parlament: inițiativa AUR, o mostră perfectă de populism. Soluțiile USR sunt respinse de cinci ani de zile

Reprezentarea Diasporei în Parlament: inițiativa AUR, o mostră perfectă de populism. Soluțiile USR sunt respinse de cinci ani de zile

Partidul AUR duce din nou în ridicol o discuție importantă pentru Diaspora: a depus o inițiativă care prevede creșterea numărului de parlamentari de Diaspora, de la 6, la peste 100.

Radu Mihail, senator USR de Diaspora: „E o mostră perfectă aici de populism combinat cu o lipsă crasă de profesionalism. Pentru că o problemă reală, proasta reprezentare a românilor de afară în Parlament, este transformată într-un circ, este adusă în ridicol.

Potrivit legii electorale, avem o normă de reprezentare care trebuie aplicată peste tot, în țară, în fiecare județ, și în Diaspora. Numai că în Diaspora această lege nu se aplică. Cineva a pus din pix un număr de parlamentari, iar acest lucru trebuie corectat.

Soluția clară, simplă, corectă pentru românii din Diaspora este cea pe care USR o propune de cinci ani de zile. Cea pe care PSD o respinge de cinci ani de zile pentru că nu sunt interesați să avem o Diasporă puternică și bine reprezentată.”

În acest moment, românii din străinătate sunt reprezentați în Parlamentul României de 2 senatori și 4 deputați. Actualizarea datelor conform legii electorale, bazat pe numărul de cetățeni români cu domiciliul în străinătate, ar duce reprezentativitatea Diasporei la un număr de până la 5 senatori și 13 deputați.

Propunerea USR Pl-x nr. 620/2018 pentru modificarea anexei nr.1 la Legea nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, care ar rezolva în mod simplu problema reprezentativității Diasporei, este respinsă de ani de zile de PSD și partenerii lor de guvernare.

În aceeași situație se află alte două propuneri USR pentru votul în străinătate: Pl-x nr. 697/2018, care ar elimina din blocajele de care au parte românii din Diaspora la depunerea candidaturii pentru un loc în Parlament, și Pl-x nr. 699/2018, care ar da posibilitatea românilor cu domiciliu în România, aflați în străinătate, să voteze la alegerile parlamentare pentru candidații din circumscripțiile electorale unde au domiciliul.

2
8 milioane de români locuiesc în străinătate. Ce facem pentru ei?

8 milioane de români locuiesc în străinătate. Ce facem pentru ei?

În 2019, se estima neoficial că peste 4 milioane de români sunt plecați din țară. Astăzi, estimările oficiale confirmă 5,7 milioane de români în afara granițelor, însă cifrele reale se apropie de 8 milioane. În timp ce statul român continuă încercările mai mult sau mai puțin reușite de a estima acest număr, un lucru e cert: din ce în ce mai mulți români pleacă din țară.

Iulian Lorincz, deputat USR de Diaspora: „De-a lungul anilor, clasa politică nu a înțeles că nimeni nu ia calea străinătății de drag. Nu s-au apreciat sacrificiile, osteneala, de multe ori dramele care stau în spatele deciziilor grele a multor români de a se strămuta pe alte meleaguri. În pofida atitudinii lipsite de respect și de empatie din partea clasei politice, românii din afara granițelor țării rămân conectați cu ceea ce se întâmplă în țară. Doar anul trecut, suma trimisă în țară de românii din afara granițelor țării a fost de peste 5 miliarde de euro. Pentru că le pasă de ceea ce se întâmplă acasă.”

Radu Mihail, senator USR de Diaspora: „Încă din 2019, am propus un proiect de lege ce poate sprijini întoarcerea românilor din străinătate prin instituirea unui pachet de stimulente financiare cetățenilor români care se întorc sa lucreze în țară. Ce presupune? Scutirea de la plata impozitului pe venit și reducerea cu 50% a cotei de contribuție la asigurări sociale, facilități ce s-ar aplica pentru jumătate din perioada în care foștii rezidenți au realizat venituri și au achitat contribuțiile obligatorii într-un alt stat.

Aportul forței de muncă, a expertizei și experienței acumulate de lucrătorii români în alte țări este esențial pentru a construi o Românie puternică din punct de vedere economic, bazată pe o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.”

USR rămâne singurul partid care propune cu adevărat schimbări legislative atât pentru a stimula întoarcerea românilor în țară, cât și pentru a întări drepturile și protecțiile românilor care decid sa muncească în străinătate.

Ne-am asumat, de asemenea, contacte directe periodice, la fața locului pentru a afla realitatea la firul ierbii, și numeroase întrebări și interpelări ale instituțiilor de resort din România pentru soluționarea problemelor sesizate de românii de pretutindeni.

Informații despre proiectul de lege privind pachetul de stimulente financiare pentru românii care se întorc în țară: https://www.usr.ro/2019/09/25/usr-inaintat-un-proiect-de-lege-care-acorda-stimulente-financiare-romanilor-care-vor-sa-se-intoarca-si-sa-munceasca-tara/

Legea feedback-ului, proiect de lege vizând îmbunătățirea serviciilor consulare, promulgată anul trecut: https://www.usr.ro/2020/05/12/senatorul-radu-mihail-proiect-de-lege-pentru-modernizarea-romaniei-pornind-de-la-propunerile-romanilor-din-diaspora/

0
Recensământul și Diaspora: partea a II-a

Recensământul și Diaspora: partea a II-a

Dacă muncești sezonier în străinătate și cea mai mare parte a anului o petreci în România, trebuie să te recenzezi în România.

La recensământ, contează reședința ta – adresa unde locuiești în cea mai mare parte din an. Astfel, în cazul de mai sus, recensământul din România e cel la care trebuie să participi; nu trebuie să participi la recensământul din statul în care lucrezi sezonier.

Reamintim că, dacă locuiești permanent în Diaspora, nu trebuie să te recenzezi în România, ci în statul adoptiv. Detalii aici.

Recensământul își propune să culeagă informații cu scop statistic despre populația României. Este „fotografia” țării la data de 1 decembrie 2021.

Autorecenzarea se poate face până la 15 mai 2022 prin intermediul formularul online accesibil pe site-ul https://autorecenzare.insse.ro.La 16 mai, demarează etapa în teren, care presupune o vizită din partea unui recenzor la locuința din România. Recenzorul va introduce datele tale pe o tabletă.

0
Recensământul și Diaspora: partea I

Recensământul și Diaspora: partea I

Recensământul populației și locuințelor din România se află încă în perioada de autorecenzare. Dacă ai reședința în România, mai poți face autorecenzarea online până la 15 mai pe https://autorecenzare.insse.ro.

Dar dacă locuiești în Diaspora? Încercăm să răspundem cât mai simplu.

➡️ Dacă te-ai mutat în străinătate cu mai mult de 12 luni în urmă și încă locuiești acolo, nu trebuie să participi la acest recensământ, indiferent dacă mai vii în vizite în România sau dacă adresa din buletin este în România. Importantă este reședința, nu domiciliul. Nu uita să te recenzezi în țara în care locuiești acum!

➡️ Dacă te-ai mutat în străinătate cu mai puțin de 12 luni în urmă cu intenția de a rămâne, idem. Nu trebuie să participi la acest recensământ, ci la cel al statului adoptiv.

➡️ Dacă te-ai mutat cu mai puțin de 12 luni în urmă dar te întorci curând pentru a locui în România, poți participa la recensământul din România. Dacă faci asta, nu trebuie să participi la recensământul din statul adoptiv. Ține cont și de situația la 1 decembrie – dacă erai în străinătate la acea dată, te vei trece drept temporar absent.

Dacă ești în Diaspora și nu participi la recensământ, asigură-te de asemenea că rudele din țară nu te adaugă ca membru al gospodăriei!

0
Românii din Diaspora sunt esențiali în dezvoltarea USR și a României

Românii din Diaspora sunt esențiali în dezvoltarea USR și a României

Filialele USR din țară și străinătate s-au reunit în weekend-ul 6-8 mai la Sovata, în cadrul Atelierului de Extindere USR.

A fost prima întâlnire de lucru fizică, împreună cu toate filialele, după pandemie, întâlnire ce a avut în vedere continuarea dezvoltării USR, îmbunătățirea proceselor și intensificarea acțiunilor în stradă, alături de români. 

Pentru USR Diaspora, înființarea filialelor locale pe țări și grupuri de țări, finalizată la începutul acestui an, înseamnă o mai mare apropiere a USR față de românii din străinătate, dar și o mai bună prezență a Diasporei în viața partidului. Atelierul de Extindere a fost un eveniment mult așteptat și în vederea schimbului de bune practici între Diaspora și colegii din țară. 

Delegația USR Diaspora a fost formată din: Liana Daviela Pop, Remus Catrina, Gabriel Rediu, Paula Savin, Gabriela Dan-Unterseh, Gavril Mihai Rusu, Cătălin Bochileanu, Marius Iosif Pătrăucianu, George Teodorescu, Daniel Puflea, Bogdan Bilaus și Radu Mihail. 

Au fost două zile pline cu sesiuni de lucru în care participanții au vorbit de construcție, au schimbat idei și au stabilit strategii și acțiuni concrete.

Ne-am bucurat să vedem că avem un partid viu, cu membri dintr-o paletă largă de domenii profesionale care contribuie prin profesionalism și experiență la creșterea USR și la îmbunătățirea proceselor din partid. 

Radu Mihail, senator USR de Diaspora: „Ne pregătim să fim din nou alături de cetățeni pentru a întări împreună alternativa la PSDNL. Am fost acolo de nenumărate ori: Fără Penali, Stop Cozi la Vot, O Românie fără Hoție. Și ne vom revedea. Pentru că singura șansă de modernizare a României este cu USR la guvernare.” 

Cătălin Bochileanu, președinte USR Spania și Portugalia: „Așa cum Diaspora este motorul României, USR Diaspora este esențială în angrenajul Uniunii Salvați România. Suntem 12 reprezentanți din 10 țări care au ales să-și petreacă weekend-ul în sesiuni de lucru la Sovata, pentru a contribui la dezvoltarea USR. Am făcut-o cu drag dar și cu profesionalism.”

Liana Daviela Pop, vicepreședinte USR Diaspora: „Ne mândrim cu faptul că avem o organizație vie, cu membri dintr-o paletă largă de domenii profesionale: de la IT-iști și economiști la șoferi și badante. Experiența fiecăruia dintre ei este valoroasă și fiecare dintre ei poate fi un lider. Ne dorim să avem cât mai multe întâlniri cu românii, în stradă, și să creștem menținând această diversitate de profiluri.

Îi invităm în rândurile noastre pe liderii și membrii comunităților românești din Diaspora, pentru a reprezenta aceste comunități în organizația politică ce va da tonul schimbării în 2024.”

0
Lichtbildausweis für EWR Bürger –  documentul de identitate cu poză pentru cetățenii UE care au o perioada de ședere mai mică de 5 ani în Austria

Lichtbildausweis für EWR Bürger – documentul de identitate cu poză pentru cetățenii UE care au o perioada de ședere mai mică de 5 ani în Austria

Cetățenii UE care dețin un „certificat de înregistrare” (Anmeldebescheinigung) pot solicita un Document de Identitate cu poză, de dimensiunea unui card de credit. Documentul de Identitate cu poză (Lichtbildausweis für EWR Bürger) este valabil timp de cinci ani și servește ca document de identitate doar pe teritoriul Austriei.

Când se poate aplica pentru Documentul de Identitate cu poză (Lichtbildausweis für EWR Bürger) în Austria?

Puteți aplica oricând pe parcursul șederii în Austria, însă recomandarea noastră este ca acest document să fie făcut în primul an de ședere sau după obținerea certificatului de înregistrare (Anmeldebescheinigung)

Care sunt documente și cerințele necesare?

  • Documentul de Identitate Românesc sau Pașaport;
  • Fotografie Biometrică (dimensiune: 35 x 45 mm până la 40 x 50 mm) – Se poate obține la orice magazin care se ocupă de fotografii. Este indicat să menționați faptul că doriți acest document pentru Lichtbildausweis für EWR Bürger;
  • Certificatul de înregistrare (Anmeldebescheinigung);
  • Opțional, dar recomandat: Meldeschein, ultimul fluturaș de salariu.

Care sunt etapele acestui proces?

  • Completarea formularului pentru solicitarea Documentul de Identitate cu poză (Lichtbildausweis für EWR Bürger), pe care îl găsiți aici: Lichtbildausweis für EWR-Bürger;
  • Completarea unui dosar cu actele menționate mai sus, în original și copie, însoțit de formularul completat;
  • Efectuarea unei programări la una din instituțiile de mai jos.

Care sunt instituțiile unde puteți aplica pentru obținerea Lichtbildausweis für EWR Bürger ?

În funcție de regiune sau oraș, procesul de aplicare pentru Documentul de Identitate cu poză se face la următoarele instituții:

  • La sediul Autorității Administrative a districtului aferent – Bezirkshauptmannschaft;
  • În anumite orașe: La sediul Magistraturii – Magistrat;
  • În Viena: MA 35, Unitatea „SEE” – die MA 35, Referat „EWR”.

Dacă documentația este completă și sunt îndeplinite toate criteriile, personalul instituției aferente vă va îndruma spre achitarea taxei federale de 76 euro (taxa poate varia de la Land la Land);

Când documentul va fi gata, o să fiți contactat pentru a îl ridica personal de la instituția la care ați aplicat.

Pentru mai multe detalii și informații, puteți accesa următoarele pagini:

Expresii utile:

Română: Bună ziua, aș dori să aplic pentru Documentul de Identitate cu poză. Îmi puteți spune vă rog, când mă pot prezenta la biroul dumneavoastră?

Germană: Hallo, ich möchte den Lichtbildausweis beantragen. Können Sie mir bitte sagen, wann ich in Ihrem Büro erscheinen kann?

Română: Buna ziua. Am o programare pentru solicitarea unui Document de Identitate cu poză. Am toate documentele pregătite, original și copie, inclusiv poza biometrică. 

Germană: Hallo. Ich habe einen Termin, um einen Lichtbildausweis anzufordern. Ich habe alle Dokumente bereit, Original und Kopie, einschließlich des biometrischen Bildes.

4
Obținerea certificatului de înregistrare în Austria – Anmeldebescheinig

Obținerea certificatului de înregistrare în Austria – Anmeldebescheinig

Cetățenii Uniunii Europene care au dreptul de a sta în Austria mai mult de trei luni, în concordanță cu legile UE, trebuie să raporteze autorităților și să aplice pentru certificatul de înregistrare (Anmeldebescheinigung), pentru a dovedi printr-un document oficial rezidența într-o altă țară din UE.

Când se poate aplica pentru certificatul de înregistrare (Anmeldebescheinigung) în Austria?

Cetățenii UE au dreptul de a sta în Austria mai mult de trei luni, dacă:

  • Sunt angajați independent / angajați în Austria, sau
  • Dispun de mijloace suficiente de subzistență și dețin asigurare de sănătate pentru ei și membrii familiei lor, astfel încât să nu fie nevoiți să utilizeze beneficiile sociale ale statului austriac sau indemnizația de compensare pe durata șederii lor, sau
  • Principalul scop al șederii lor este finalizarea unui stagiu de ucenicie, inclusiv formarea profesională la o școală publică sau o școală privată recunoscută legal sau o instituție de învățământ.

Șederea îndelungată trebuie să fie raportată autorităților competente în termen de patru luni de la intrarea în Austria. 

Care sunt documente și cerințele necesare?

  • Carte de Identitate sau Pașaport;
  • E-Card – cardul de sănătate;
  • Dovada faptului că persoana este angajată (Contract de muncă însoțit de ultimul fluturaș de salariu) / contract de prestări servicii / dovada activității independente – extras de la registrul comerțului și numărul fiscal, după caz;
  • Dovada mijloacelor suficiente de subzistență (de exemplu, credit bancar, pensie) și acoperire completă a asigurărilor de sănătate;
  • Dovada admiterii într-o școală sau instituție de învățământ, acoperire completă a asigurărilor de sănătate, precum și o declarație sau alte dovezi privind mijloacele de subzistență (de exemplu, pentru școlari sau elevi: confirmarea admiterii la școală sau certificat matricol).

Care sunt etapele acestui proces?

  • Completarea formularului pentru solicitarea certificatului de înregistrare (Anmeldebescheinigung), pe care îl găsiți aici: Anmeldebescheinigung Formular;
  • Stabilirea unei programări la una din instituțiile de mai jos;
  • Completarea unui dosar cu actele menționate mai sus, în original și copie, însoțit de formularul pentru solicitarea certificatului de înregistrare;

Care sunt instituțiile unde se poate face înregistrarea?

În funcție de regiune sau oraș, procesul de aplicare pentru certificatul de înregistrare (Anmeldebescheinigung) se va face în următoarele locuri:

  • La sediul Autorității Administrative a districtului aferent – Bezirkshauptmannschaft;
  • În anumite orașe: La sediul Magistraturii – Magistrat;
  • În Viena: MA 35, Unitatea „SEE” – die MA 35, Referat „EWR.

Dacă documentația este completă și sunt îndeplinite toate criteriile, personalul instituției aferente vă va îndruma spre achitarea taxei federale de 15 euro (taxa poate avea altă valoare, în funcție de regiune), iar în cele mai multe situații, certificatul de înregistrare (Anmeldebescheinigung) se va elibera pe loc.

Pentru mai multe detalii și informații, puteți accesa următoarele pagini:

Expresii utile:

Română: Bună ziua, doresc să declar că voi rămâne pe teritoriul Austriei pentru o perioada mai mare de trei luni. Am un loc de muncă permanent și vreau să aplic pentru un certificat de înregistrare. Vă rog să mă ajutați cu stabilirea unei întâlniri la instituția aferentă.

Germană: Hallo, ich möchte erklären, dass ich länger als drei Monate in Österreich bleiben werde. Ich habe eine feste Anstellung und möchte eine Anmeldebescheinigung beantragen. Bitte helfen Sie mir bei der Einrichtung eines Treffens an der jeweiligen Institution.

Română: Am toate documentele pregătite: format original și copie. În prezent sunt angajat la ”ABC GmbH”. 

Germană: Ich habe alle Dokumente bereit: Originalformat und Kopie. Ich bin derzeit bei der ”ABC GmbH” beschäftigt.

10
Esențiali, dar ai nimănui? – Propunerile USR Diaspora pentru protejarea lucrătorilor români sezonieri pe timpul COVID-19 (dar și după)

Esențiali, dar ai nimănui? – Propunerile USR Diaspora pentru protejarea lucrătorilor români sezonieri pe timpul COVID-19 (dar și după)

Cu siguranță că mulți dintre noi am văzut zilele acestea reportajele care surprind miile de români care se înghesuie – la propriu cât și al figurat – să zboare către țări din vest, unde sunt așteptați să efectueze munci definite acum ca esențiale, în special în agricultură. Avioane încărcate cu români pleacă în fiecare zi către Germania, Marea Britanie sau Austria, țări care sunt preocupate de relansarea economiei și cu care autoritățile române au încheiat acorduri pentru trimiterea forței de muncă necesare. Există, de asemenea, solicitări și din partea altor state.

Când vine vorba de drepturi însă, „esențialii” nu se bucura nici măcar de cele de bază uneori. Actuală criză COVID-19 nu a făcut altceva decât să scoată de sub preș neregulile măturate (uneori) cu bunăștiința autorităților din vest, precum și a celor de la București. Nu sunt puține mesajele pe care le primim zilnic de la oameni care au plecat cu bună credință la muncă în străinătate, dar au dat peste condiții mizere, salarii plătite cu întârziere – sau chiar deloc uneori – și contracte care pe unii dintre ei i-au lăsat la propriu în stradă, exact atunci când aveau cel mai tare nevoie de a se adăposti de pandemie.

Cu toate acestea, românii încă pleacă și, cel mai probabil, o să mai plece. Întrebarea este – ce putem face pentru ca acești oameni să fie protejați, pe timp de criză sanitară dar și în afara ei?

Propunerile noastre către autoritățile române și europene

Criza a adus și un lucru bun: i-a forțat pe mulți să recunoască faptul că acești lucrători există și că, fără ei, întregi sectoare economice din vest nu pot funcționa. Acest lucru era necesar, dar nu este și suficient.

Este evident că nu le putem cere europenilor să facă ceva fără a cere același lucru și statului român. Este și de datoria guvernului de la București să se asigure că zecile – dacă nu sutele – de mii de români care pleacă ca lucrători sezonieri sunt protejați, mai ales în contextul acestei crize sanitare fără precedent.

Prin urmare, USR Diaspora face un apel la autoritățile române pentru mai multă fermitate în negocierile cu celelalte state și propune o serie de soluții pentru îmbunătățirea condițiilor migrației agricole sezoniere, cu scopul de a se asigura atât sănătatea muncitorilor, cat și respectarea drepturilor lor.

1. Stabilirea unui standard de contractare și muncă, asumat de către angajatori, care să conțină reguli clare și stabile, cum ar fi: durată minimă a contractului (3 luni); normă de muncă realistă & timp de repaus; venit minim garantat, care nu include celelalte cheltuieli; condiții de protecție sănătate și securitate în muncă; asigurarea transportului organizat până și de la locul de muncă din țara de origine și pe perioada desfășurării activității sezoniere, în condiții care să prevină răspândirea COVID 19; cazare în condiții care să prevină răspândirea COVID 19; hrană, asistență medicală în caz de îmbolnăvire sau accident de munca. Standardul trebuie sa cuprindă și faptul că autoritățile din statul respectiv verifica periodic la fața locului îndeplinirea acestor norme, eliberând un certificat care va fi trimis autorităților române.

2. În baza implementării standardului și a documentelor lor, se poate crea o listă de angajatori străini sezonieri garantați, listă ce va fi publicată de către toate AJOFMurile.

3. Asistență națională – pe lângă asistența statului gazdă, autoritățile române ar trebui sa ofere asistență națională lucrătorilor sezonieri. Angajatorii care încalcă Standardul vor fi eliminați de pe lista angajatorilor garantați. Totodată, autoritățile române ar trebui sa facă, în prealabil, un instructaj al muncitorilor, referitor la drepturile lor și protecția muncii.

4. Oferirea de sprijin, în cooperare cu statele respective, pentru afiliere la un sindicat, sau organizarea unui sindicat propriu.

5. În perioada de carantină și stare de urgență, niciun lucrător nu trebuie sa fie trimis în zone și/sau la angajatorii unde au existat în repetate rânduri abuzuri și unde autoritățile locale au avut o reacție slaba: de ex. Sicilia și alte zone din Sudul Italiei. În plus, propunem întocmirea în cel mai scurt timp a unei liste cu astfel de zone și/sau angajatori. Autoritățile statelor respective trebuie si ele sa vegheze ca muncitorii sa nu meargă în acele zone. Pe timp de carantina și stare de urgență, nerespectarea acestei condiții trebuie să ducă la suspendarea imediata a acordului cu statul respectiv.

6. În paralel, la nivel diplomatic, statul român trebuie sa exercite presiune astfel încât autoritățile statelor respective sa înceapă imediat urmărirea penală contra celor care s-au făcut sau se fac vinovați de abuzuri grave la adresa muncitorilor.

7. În același timp, cetățenii români aflați la muncă în acele zone de risc trebuie sa aibă oportunitatea de a se întoarce în țară sau de a pleca sa muncească în alte zone/țări, fără a li se prejudicia dreptul de a depune mărturie contra angajatorilor abuzivi sau a autorităților complice (dacă este cazul).

8. Autoritățile române trebuie sa depună toate eforturile necesare pentru ca cetățenii români și ai altor state implicați în aceste abuzuri sa fie reținuți cât mai curând și trimiși în judecată.

9. În aplicarea acestor măsuri, statul roman ar trebui sa coopereze cu R. Moldova pentru ca și cetățenii români de aici sa beneficieze de aceste soluții.

10. Măsuri necesare la nivel european :

◦ Accelerarea procedurilor Comisiei Europene privind aplicarea Venitului Minim Garantat în perioada în care muncitorii nu au contract cu un angajator, în contextul pandemiei.

◦ O sporire a puterilor UE în legătură cu protecția și drepturile muncitorilor de pe piața europeană. Cazurile de tratamente de o natura grava față de angajați – sclavie, crime, violuri – și unde autoritățile sunt complice și/sau incompetente, ar putea fi propuse ca una dintre cauzele pentru declanșarea articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene.

3
USR condamnă declarațiile denigratoare făcute de senatorul PSD Nicolae Bădălău la adresa românilor din diaspora și solicită demisia acestuia din Parlamentul României

USR condamnă declarațiile denigratoare făcute de senatorul PSD Nicolae Bădălău la adresa românilor din diaspora și solicită demisia acestuia din Parlamentul României

În spiritul PSD, senatorul Nicolae Bădălău recidivează cu un derapaj incalificabil la adresa milioanelor de români din Diaspora. Dacă în 2018 fostul ministru al Economiei (!) trimitea dezinhibat, de la o nuntă, insulte la adresa diasporenilor care își anunțau participarea la protestul din Piața Victoriei, iată că în 2019 Bădălău revine și persistă. De la înălțimea funcției publice și a propriului nas, Bădălău jignește românii despre hotare, lansând comentarii grobiene și misogine față de cei care au încurcat socotelile PSD de la alegerile prezidențiale. Semn că perioadă de introspecție și reformă de la PSD s-a încheiat și au fost găsiți responsabilii cu eșecul Vioricăi Dăncilă: românii din diaspora. În plus, acest demnitar al statului român ia în derâdere victimele traficului de persoane, o tragedie căreia statul român nu este în stare nici măcar să-i încetinească ritmul, tocmai datorită politicienilor ca domnul Bădălau.

Alianța USR-PLUS condamnă ferm orice declarație prin care cetățenii români, oriunde s-ar afla aceștia, sunt denigrați și jigniți. Fiecare cetățean român merită protecție și respect din partea țării sale. Fără munca depusă de românii plecați în străinătate, țara noastră ar fi mai săracă cu zeci de miliarde de euro, bani pe care guvernările PSD nu au fost în stare să îi aducă în România prin atragerea de investiții și de fonduri europene. Din păcate, domnul Bădălău emite opinii exact așa cum a condus și ministerul economiei, după bunul plac și fără niciun fundament. Nimic nou din partea PSD, partidul imposturii și al solidarității pe bază de cumetrii și târguieli.

Frustrarea domnului Bădălău este totuși de înțeles în contextul eșecului usturător suferit de PSD și de dna Dăncilă la prezidențiale. Așa se întâmplă însă când negi realitatea sau – ca să rămânem în zona domnului Bădălău – când ,,mergi” contra vântului. Acesta are însă dreptate într-o singură privință. Diaspora chiar vine; dar vine maturând PSD-ul de la guvernare și din viața publică, așa cum a făcut-o în luna noiembrie la urne.

Filiala Diaspora a Uniunii Salvați România cere în mod ferm demisia dlui. Bădălău din Parlament, deoarece acesta nu mai reprezintă poporul român, iar comportamentul și limbajul său nu fac cinste instituției Parlamentului. Solicităm, de asemenea, Partidului Social Democrat, excluderea acestuia dintre membrii săi, pentru a dovedi că se delimitează cu adevărat de elucubrațiile senatorului. 

2
Da, mamă, ce faci?

Da, mamă, ce faci?

am ajuns la hotel, dar încă n-am urcat în cameră, m-am oprit în bar să mănânc ceva și să bârfesc cu project managerul nostru toate cele și pe toată lumea. S-a facut ora de culcare și ea a plecat, iar eu am rămas în urmă să îmi termin paharul de vin. Și imediat cum am rămas singur, mi-a revenit în minte o scurtă întâmplare de mai devreme.

am mers cu trenul de la Londra la Coventry în seara asta. Mie îmi place să merg cu trenul, dar am un stres major, îmi e frică să nu ratez stația. Cum văd pe google că ne apropiem, încep să mă foiesc, să mă agit, să nu mai fiu atent la nimic, scot gențile, le bag la loc, sunt obsedat că o să ratez stația și cine știe pe unde ajung. Cu avionul n-am problema asta, am aterizat, mă dau ăia jos dacă uit eu și aia e. Cu autobuzul sau metroul nu prea merg, în taxi e ok, dar în tren stau ca pe ghimpi și sunt primul la ușă, mă prăvălesc pe peron cu bagajele în mână cum ne oprim ca să verific că suntem unde trebuie cât să am timp să urc înapoi dacă nu suntem.

eh, astă seară, în timp ce coboram din tren pe peronul aproape pustiu din Coventry cu această obsesie personală în plină desfășurare, pe lângă mine se strecoară și urcă în locul meu un bărbat. Trecem unul de celălalt aproape, umerii noștri se ating la nivel microscopic și apoi distanța dintre ei începe să crească și îl aud zicând: „da, mamă, ce faci?”. Îs deja trecut de el când compilez și mă întorc pe jumatate fără să mă opresc din a mă îndepărta.

e tânăr, mai înalt ca mine, e îmbrăcat într-un palton bine croit care îl strânge elegant, e de o frumusețe din aia tinerească și blondă cu cârlionți, are niște căști mari și roșii pe urechi, dispare în vagonul întunecat și eu îmi văd de drum fără să îmi pot scoate din minte cele câteva vorbe pe care le-am auzit. Dar nu e ce a zis. Nu e nici măcar faptul că am auzit românește din senin, mi se întamplă atât de des în Anglia încât nu mă mai surprinde de mult.

nu. Cum a zis-o, aia e. Vedeți voi, tindem să rezonăm cu ceea ce ni se aseamănă și nu vă judec dacă în punctul ăsta vă gândiți că a zis-o într-un fel care mi-a amintit de mine. Ei bine, nu. Nici pomeneală. Eu, cand mă sună maica-mea și reusesc să îi raspund, îi răspund dur, aproape aspru. „Buna, mami, ce faci?”. Scurt, fără emoție, fără accente de niciun fel, fără inflexiuni și subtext. Știu că pe maică-mea o chinuie chestia asta, dar mi-am dat seama abia în seara asta de ce o fac.. Eu îi răspund maică-mii la telefon cu exasperarea bărbatului care a plecat până la colț să cumpere pâine și țigări și n-a ieșit bine pe ușă că îl și sună mă-sa că a uitat ceva. Și mi-am dat seama că fac asta pentru că eu încă nu am ajuns, în inima mea, să ințeleg și să accept că am plecat. În mine însumi, eu n-am plecat, m-am dus doar până undeva și mă întorc, nu acum, nu imediat, dar mă întorc, nu e nevoie de dramă, nu s-a întâmplat nimic, un kilometru, o mie sau zece mii nu mai înseamnă nimic azi, cert e un singur lucru, că mă întorc, o să ne vedem și o să fie bine și nu înțeleg de ce atâta oftat, mai pleacă lumea, e asta-i bună acuma.

în vocea lui am simțit ascunsă un alt fel de tandrețe. „Îmi e dor de tine”, i-a raspuns tonul lui și inițial am fost tentat să cred că e poate prea tânăr ca să învețe să iși mascheze sentimentele pentru a îi proteja pe cei dragi. Dar, pe măsură ce derulam secvența în cap târând după mine geamantanul pe peron, mi-am dat seama că poate e și asta, dar e mai mult de atât. Sub cuvintele lui am simțit o finalitate, am simțit distanța ca pe o barieră emoțională, nu doar geografică, am simțit despărțirea într-un sens profund și ireversibil pe care eu nu am reușit niciodată să-l ating cu ai mei. Și nu era amar, era amar și nu era amar, era și dulce pentru că avea parfumul unei vieți noi care începe altundeva, într-un alt univers și care este, prin ea însăși și pentru ea însăși, suficientă mirare și bucurie pentru a fi suficientă, chiar imperfectă și amară așa cum e. Nu e niciun pic de tragic în acest melancolic, e doar senzația aia când ești în vacanță la țară și te desfaci greu din pat, dar, imediat cum ti se desnăclăiește creierul de somn, începi să te bucuri pentru că ai o nouă zi în față să bați miriștea și stufărișul și poate chiar să mergi până la pădure daca e Sabarul scăzut și poti să treci cu piciorul. Dar ai o secundă în care te desfaci greu din pat și căldura pe care o lași în urmă se echilibrează perfect cu entuziasmul pentru o nouă zi în care n-ai idee ce o sa descoperi. Și simți ce pierzi, ce rămâne în urmă, dar știi că te vei ridica oricum și vei uita pentru că a început o nouă zi.

asta era în vocea lui.

tot drumul de la gară la hotel m-am întrebat singur, în taxi, cum aș fi fost eu azi dacă aș fi plecat când a plecat el.

15