De la ,,nu se poate” la ,,ba se poate” – Povestea înființării secției de vot din Reus, Catalonia

De la ,,nu se poate” la ,,ba se poate” – Povestea înființării secției de vot din Reus, Catalonia

Mihai Stroe a plecat de mulți ani din România, dar e cu gândul tot la acasă. Acasă este și echipa lui preferată de fotbal, Petrolul Ploiești, cea care l-a inspirat ca, la 1 Decembrie 2013, împreună cu alți suporteri petroliști să înființeze Asociația Diaspora Galben Albastră din afara României, prima de acest fel pentru suporterii români de peste hotare. Aici se întâlnesc la ,,un amical” români-petroliști din toate colțurile lumii, iar din cotizațiile pe care le strâng, Mihai și ceilalți pasionați ai sportului cu balonul rotund, susțin nu doar activitățile organizației, ci și nenumărate acțiuni caritabile pentru copii defavorizați din România.

De la fotbal la politică n-a fost cale lungă, iar notorietatea pe care și-a câștigat-o în Reus, orașul de 103 000 locuitori din regiunea Catalonia, unde locuiește de 15 ani, l-a ajutat pe Mihai să convingă mulți alți români să semneze pentru campaniile USR pentru Fără penali în funcții publice sau pentru alegerile prezidențiale. Apoi, când a văzut că autoritățile române refuză sau se eschivează să deschidă o secție de vot în oraș, și-a luat asupra lui să convingă nu doar oamenii să se înscrie pe votstrainatate.ro, dar și consulatul că votul nu este un moft, ci un drept al fiecărui cetățean român.

,,Nu e nevoie

,,Eu am scris consulatului României despre nevoia acestei secții în Reus încă de dinainte de Europarlamentare, când statul român considerase că e suficient să deschidă doar patru secții în toată regiunea Catalonia, asta deși doar în provincia Tarragona, din care face parte și Reus, avem peste 14 000 de români cu drept de vot.”, povestește Mihai între două lecții cu băiatul lui.

Membrii comisiei din Reus, 11/2019

,,Pentru noi, cei din Reus, nu se deschisese niciuna, cea mai apropiată fiind cea din orașul Tarragona. Cererea mea s-a bazat, însă, pe niște calcule care s-au adeverit până la virgulă în 26 mai. Eu am scris negru pe alb că, pornind de la condițiile de vot oferite la europarlamentare – adică scris CNP de mână, trei minute pentru fiecare votant – nu pot vota mai mult de 1400 de români în cele 14 ore din ziua votului. Adică un număr mai mic decât numărul de locuitori și din Tarragona, și din Reus. Și ca să vezi, la finalul zilei am avut 1388 de oameni pe liste în secția din Tarragona.

La început am crezut că înființarea unei secții de vot pentru comunitatea de români din Reus o să rămână o luptă cu morile de vânt. Un vis frumos, dar nu pentru acum. Am simțit că autoritățile române din regiune au căutat orice pretext pentru a nu înființa o secție și pentru noi, cei din Reus, asta deși comunitatea de aici este destul de mare, nemaivorbind de cei care locuiesc în împrejurimi. Schimburile de mailuri între mine și consul ajunseseră hilare la un moment dat. Ne repetam unul altuia aceleași lucruri, eu că trebuie, el că nu e nevoie.

Autoritățile române trebuie să înțeleagă că deschiderea de secții nu este un cadou pentru noi, cei din diaspora. Nu se poate să știi că există 2400 de români înregistrați în oraș, dar să spui că nu e nevoie de o secție, că oricum există câteva în orașul următor. Poate că nu costă o avere să mergi până în Tarragona, un oraș la 13 km distanță de Reus și reședința provinciei Tarragona, dar vorbim aici de principiu și de obligația pe care statul o are față de noi, măcar ca un mulțumesc pentru banii pe care îi trimitem în țară în fiecare an.

„Nu se poate; acum”

,,Și încă ceva. Atunci când vor, autoritățile române se pot mobiliza să deschidă o secție, un alt motiv pentru care m-am și zbătut atât pentru secția asta. De fiecare dată când a servit intereselor PSD, iată că a fost posibilă deschiderea unei secții în Reus. Așa a fost cazul, de exemplu, la referendumurile de demitere ale lui Băsescu, sau la așa-zisul referendum pentru familie al lui Dragnea din 2018. În rest, nu sunt bani, nu e loc, plouă prea tare etc.

Ce am încercat eu să le explic celor de la consulat a fost că și contextul s-a schimbat. Altfel se simte atmosfera între români în ultima vreme. Părerea mea este că cei de aici au văzut la ultimele alegeri locale din Spania că vocea – și mai ales votul – lor chiar contează. Primarul din Reus a fost ales cu voturile românilor de aici. În plus, observ că oamenii sunt mai informați, comunică între ei, iar indignarea față de ce se întâmplă acasă este la niște cote care ar trebui să îi pună pe gânduri pe cei care se țin încă strâns de scaunul puterii. Am văzut încă de la campania pentru Fără penali în funcții publice că oamenii nu mai au răbdare și așteaptă să taxeze punând ștampila. De asta am și văzut acest flux de votanți la prezidențiale.”

Mihai Stroe la vot

Nu avem unde

Următorul ,,nu se poate” a venit odată cu demararea discuțiilor pentru găsirea unei posibile săli pentru alegerile prezidențiale. Și de asta Mihai a găsit o cale a merge mai departe, mizând pe oamenii și resursele din comunitate.

,,Eu eram în recuperare după o operație dificilă, dar tot m-am deplasat 125 de kilometri cu trenul până la Barcelona, unde avea loc prima întâlnire a celor implicați în discuțiile pentru noi secții, special pentru a-i pune consulului în față calculele mele, cererea de inființare a unei secții de votare și semnăturile pe care le strânsesem de la oameni. Ajuns acolo am înțeles însă că trecusem de la ,,nu e nevoie” la ,,nu se poate” sau ,,nu avem unde”. Mai exact, la nu se poate găsi în localitate o sală disponibilă trei zile. Într-adevăr, la început a părut aproape imposibil să găsim o sală, care nu numai să fie disponibilă trei zile consecutive, dar să răspundă și cerințelor impuse de MAE.

Pentru ieșirea din acest impas vreau să îi mulțumesc dnei Doina Ponea de la Asociația Armonia din Reus. I-am spus că ăsta este un moment bun să facem ceva pentru românii din comunitate și, în baza faptului că dumneaei este foarte conectată la structurile primăriei – a fost chiar și pe lista de consilier a primarului, am reușit în cele din urmă să găsim un centru civic disponibil. Am avut la dispoziție o sală de 75mp, la un preț poate de trei-patru ori mai mic decât o sală de hotel din Tarragona, unde s-au organizat secții în mod normal. Aș mai vrea să îi mulțumesc și Valentinei Tomescu, colega mea din Barcelona, cea cu care colaborez foarte bine, în special în ceea ce privește promovarea activităților noastre și organizarea de evenimente pentru a strânge semnături.

Ultimul pas al demersului a fost găsirea de oameni pentru a face parte din comisie. La acest moment nu mai țineam legătura cu consulatul, dar eu am continuat cu promovarea mesajului că vom avea o secție și avem nevoie de oameni în comisia de nouă membri. Alianța USR-Plus și-a respectat angajamentele și și-a trimis membri săi, la care am reușit să găsim și voluntari pentru toate cele șase zile de vot. Din comisia din Reus au făcut parte opt persoane.

La finalul alegerilor prezidențiale am avut în Spania 143 de secții, față de cele 50 de la europarlamentare. La nou-înființata secție din Reus, au fost în cele două tururi 935, respectiv 1330 de persoane care s-au prezentat la urne, oameni care au văzut că <se poate>.”

Mihai, alături de familia sa
3

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *