Exploatarea lucrătorilor, pe agenda publică odată cu criza sanitară de covid-19

În Olanda, subiectul lucrătorilor sezonieri și al condițiilor în care muncesc aceștia, inclusiv pe timp de pandemie, este unul din ce în ce mai mediatizat la nivel local și național, săptămânal apărând articole sau investigații despre situații de exploatare, violență sau îmbolnăviri cu Covid-19 din cauza nerespectării regulilor de igienă și distanțare la locul de muncă. În contrast cu alți ani, se vorbește pe larg și din ce în ce mai deschis despre neregulile de pe piața muncii, nereguli aflate în contradicție cu dorința autorităților și companiilor olandeze de a atrage forță de muncă din Centrul și Estul Europei. În paralel cu ce aflăm pe canale oficiale, pe multele grupuri de români, polonezi sau bulgari de pe social media, lucrători din diverse regiuni și sectoare se plâng de locuințe insalubre, bani promiși care nu ajung niciodată în conturile lor și amenințări, dacă nu chiar bătăi, din partea angajatorilor și intermediarilor (uitzendbureaus). 

Crearea Comisiei Roemer pentru investigarea neregulilor de pe piața muncii

Neregulile semnalate de către presă, precum și de către primării și organizațiile care sprijină lucrătorii străini (dar și domestici) nu au rămas însă fără ecou, iar Olanda se pregătește de schimbări semnificative în ceea ce privește sectoarele unde lucrează mulți români sau alți europeni din est și sud. Pentru a găsi soluții la dezechilibrele de pe piața muncii, guvernul olandez a creat Aanjaagteam, un task force condus de Emile Roemer, un politician cu experiență în negocieri trans-partinice și fost lider al Partidului Socialist (PS). Sarcina acestui grup de lucru a fost realizarea unui studiu amplu asupra situației lucrătorilor străini și să formuleze recomandări pentru guvernul condus de prim-ministrul Mark Rutte (VVD + D66 + CDA + CU). Aceste recomandări au fost făcute sub forma a două rapoarte, unul publicat în iunie, cu accent pe măsuri care pot fi luate pe termen scurt, în special în contextul crizei sanitare, și un al doilea axat pe măsuri structurale și pe termen lung, publicat la finalul lunii octombrie. Măsurile structurale urmează au fost dezbătute de parlamentul olandez (Tweede Kamer) pe 3 februarie 2021, după mai multe amânări. Totodată, trebuie menționat că ministrul pentru Afaceri Sociale și Muncă a anunțat că guvernul (între timp demisionar în urma unui amplu scandal legat de alocațiile pentru copii) nu va face schimbări înainte de alegerile parlamentare din martie anul acesta.

Scopul acestui material este prezentarea pe scurt a măsurilor propuse de echipa lui Emile Roemer pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru și trai ale lucrătorilor străini din Olanda, măsuri care se găsesc în cel de-al doilea raport, intitulat Geen Tweedehands Burgers (Fără cetățeni de mâna a doua).

Câți lucrătorii sezonieri sunt în Olanda și câți vin din România 

O problemă importantă cu care s-a confruntat echipa condusă de Roemer a fost lipsa unor date credibile despre numărul real al lucrătorilor migranți din Olanda, o consecință a faptului că legislația olandeză nu obligă înregistrarea la primărie a celor care vin pentru mai puțin de patru luni, iar multe agenții intermediare chiar descurajează procesul.

Potrivit datelor oficiale, în Olanda se găsesc în jur de 532 000 de lucrători migranți, din care se estimează că 327 000 doar din țările din fostul bloc comunist. Organizațiile care lucrează cu migranți spun, însă, că numărul ar fi cu mult mai mare, iar fluxul de oameni de la un an la altul este greu de estimat sau controlat.

Despre comunitatea de români știm că CBC, adică Institutul olandez de statistică, are în evidență undeva peste 100 000 de persoane care primesc un venit pe teritoriul Olandei, deși înregistrați oficial la primărie sunt doar 36 000.  

Principalele recomandări ale raportului realizat de Aanjaagteam (și care vor fi dezbăture de parlamentul olandez pe 16 decembrie)

1. Un mai bun control asupra intermediarilor (uitzendsector)

Pe scurt, guvernul olandez recunoaște că problema principală în sectoarele în care lucrează mulți sezonieri o reprezintă cei aprox 14 000 de intermediari (uitzendsector) și vrea ca oricine acționează ca intermediar să fie obligat să dețină o licență prin care autoritățile pot impune criterii mai stricte de gestionare a forței de muncă. Firmele care aleg să lucreze cu intermediari care nu dețin această licență vor fi pasibile de amendă, iar intermediarii prinși fără certificat nu vor mai avea voie să deschidă o nouă firmă de intermediere.

2. Documentarea tuturor lucrătorilor pentru a avea o mai bună imagine de ansamblu asupra pieței de muncă

Având în vedere că foarte mulți lucrători nu se înregistrează la primării (gemeente) odată sosiți în Olanda, Aanjaagteam propune ca angajatorii să fie cei care se asigură că angajații lor se vor înscrie în registrele olandeze chiar înainte de a începe munca. La fel vor trebui să se asigure că lucrătorii se dezînregistrează când părăsesc Olanda definitiv.

Noii lucrători trebuie să se înregistreze la unul dintre cele 19 puncte de servicii existente din baza de date de evidență a nerezidenților (punctele RNI). Guvernul ar trebui să folosească acest prim moment de contact pentru a-i informa cu privire la locuințe, asistență medicală și alte subiecte relevante. Acest lucru le va îmbunătăți poziția în Olanda. Taskforce-ul vede, de asemenea, posibilitatea de a instala un „punct de serviciu mobil NRRD” pentru lucrătorii sezonieri și recomandă mai multe opțiuni digitale, cum ar fi accesul la aplicația DigiD.

Se presupune că inventarierea lucrătorilor din Olanda va ajuta, de asemenea, și la o alocarea mai eficientă a fondurilor pentru primăriile unde se găsește un număr semnificativ de sezonieri. 

3. Locuințe mai multe și mai bune pentru lucrători

Problema locuințelor rămâne una spinoasă pe întreg teritoriul Olandei, nu doar pentru lucrători, ci și pentru populația olandeză, presa semnalând frecvent lipsa de spațiu locuibil în raport cu cererea din ce în ce mai mare.  Cu toate acestea, Aanjaagteam recomandă ca, în 2021, construirea de locuințe pentru sezonieri să fie luată în calcul ca parte din programul național de construcție de noi locuințe, iar primăriile să fie sprijinite de către guvern pentru a găsi spații adecvate.

Ca și pentru uitzendbureau, se propune introducerea unui permis de funcționare (verhuurdersvergunning) cu care să fie controlată mai ușor calitatea cazărilor oferite muncitorilor și să fie evitate situațiile în care lucrătorii sunt înghesuiți în spații mici sau cazați în spații nepotrivire pentru locuit.

În ceea ce privește normele care ar trebui urmate, se recomandă incorporarea cerințelor deja formulate de  AFK (Agrarisch Keurmerk Flexwonen) sau SNF (Stichting Normering Flexwonen. Fiecare lucrător ar trebui să aibă propria sa cameră, iar aceasta să aibă minimum 15m pătrați. 

Legat de relația de dependență dintre angajator și angajat, comisia Roemer propune separarea contractului de muncă de cel de cazare și introducerea unei clauze prin care chiriașul să primească un aviz de o lună pentru eliberarea cazării. Astfel se vor evita cazurile, din păcate frecvente, de lucrători aruncați în stradă, inclusiv pe timp de pandemie.

4. Sănătate și acces la sistemul medical

Aanjaagteam recomandă guvernului să prelungească perioada de acces la asistența medicală și după rezilierea contractului de muncă (și, cu aceasta, la asigurarea de sănătate), pentru o perioadă de maximum 30 de zile. În plus, migranții ar trebui să aibă acces la un mediu digital și personal al asigurării de sănătate, pentru care au nevoie de aplicația DigiD. Asigurătorii de sănătate ar trebui să furnizeze mai multe informații în alte limbi decât olandeză. De asemenea, aceștia ar trebui să acorde atenție numărului de migranți dintr-o regiune și să își adapteze serviciile la acest lucru, pentru a asigura îngrijirea adecvată adecvată.

5. Inspecții și verificări

O ultimă recomandare a raportului lui Romer se referă la întărirea cooperării dintre instituțiile care veghează ca regulile de pe piața muncii sunt respectate, iar pentru acest lucru este nevoie de o bază legală solidă, în special în ceea ce privește schimbul de date. 

De asemenea, ar trebui să existe un raport anual cu privire la rezultatele acestui plan de aplicare. În anumite cazuri, lucrătorii migranți nu primesc salariile la care au dreptul. Pentru a aborda această problemă, Taskforce recomandă crearea unei prezumții legale conform cărora o companie este considerată accesorie la plata insuficientă. Prezumția va presupune că lucrătorii au avut un contract de 6 luni (și, prin urmare, va primi plata timp de 6 luni). Acesta este un instrument suplimentar pentru a combate plata sub nivelulimpus de lege sau prin contractele colective (în plus față de art. 23 din WAV).

Pentru a contracara abuzurile transfrontaliere, grupul de lucru recomandă crearea unei echipe speciale multidisciplinare în Inspectoratul SZW, care va aborda cazurile transfrontaliere și care va putea face schimb de date cu autoritățile de aplicare a legii din aceste țări vecine.

Echipa USR Olanda

USR Diaspora ia notă cu optimism, responsabilitate și asumare de votul dat ieri de românii din țară, dar și din diaspora, într-un scrutin desfășurat în condiții extraordinare de pandemie, și le mulțumește tuturor românilor care s-au prezentat la urne pentru a vota candidații Alianței. Suntem onorați de încredearea pe care ne-ați acordat-o la acest al doilea scrutin în care participam de la înființarea noastră ca forță politică și, totodată, motivați să facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a pune în aplicare promisiunile pe care le-am făcut în fața electoratului nostru.

Urmare a votului de ieri, USR PLUS își dublează numărul de membri în Parlamentul României față de alegerile din 2016, acest lucru fiind posibil inclusiv prin contribuția Diasporei, unde USR PLUS este câștigătorul acestor alegeri, cu o treime din voturile exprimate.

Către guvernare cu oameni noi și un program concret de reformă

Mesajul românilor este unul fără echivoc – oamenii vor oameni și soluții noi, vor lideri care își asumă guvernarea. În acest moment USR PLUS recunoaște acest mesaj și este gata să intre la guvernare, lucru pe care l-am promis atât înainte cât și în timpul campaniei. Experiența ultimilor patru ani din parlament, unde o majoritate toxică a PSD a ținut România pe loc și la marginea discursului european, ne arată că singura soluție pentru țara noastră este o coaliție guvernamentală cu susținere reală în parlament, lucru posibil astăzi datorită votului dat de români. Programul de guvernare propus de USR PLUS este gata și, de azi, ne așezăm la masa negocierii cu intenția clară de a reforma România în profunzime, alături de celelalte forțe politice care împărtășesc valorile noastre.

Absenteismul masiv, un prilej de reflecție

Abstenteismul masiv de la urne – doar 33% dintre românii cu drept de vot au votat – ne arată însă că mecanismele democratice sunt în pericol și sub presiunea unor factori ce nu țin doar de pandemie, ci și de incompetența vechii clasei politice și a sistemului corupt pe care l-a creat. Atâta timp cât mesajul politic va depinde de legăturile cu mogulii de presă și rețeaua netransparentă de finanțare a partidelor politice, românii vor fi captivi unei politici făcute doar în interesul policicienilor. În această cheie interpretăm și ascensiunea unor forțe politice aparent anti-sistem, dar cu un mesaj axat de dezbinare, anti-european și în dezacord cu valorile cu care noi, USR PLUS ne identificăm și pe care le dorim pentru România acestui secol și mileniu. Este un semnal pe care îl citim cu luciditate și pentru care ne asumăm un proces de reflecție pentru perioada următoare.

Echipa USR Diaspora

De Gabriela Dan-Unterseh și Cristian Apostol

Statul francez a anunțat o decizie extraordinară pentru cei care au fost în prima linie a luptei contra epidemiei de coronavirus. Autoritățile de la Paris vor recompensa eforturile mai multor categorii de persoane, români și alte naționalități, care au fost expuși la riscurile pandemiei, prin scurtarea procesului de acordare a cetățeniei franceze. 

Din avantajele obținerii cetățeniei amintim: 

• acces la un sistem medical bun, pe viață; 
• acces la pensie – pragul minim al pensiei în Franța este de aproximativ 900 de euro; 
• dreptul de a călători neîngrădit în majoritatea statelor lumii etc. 

Lista profesiilor care pot avea acces mai rapid la cetățenia franceză:

• personalul medical, 
• personalul educațional și didactic, 
• poștași, 
• profesioniști din sectorul depistajului (covid), 
• personalul implicat în protecția copilului, 
• șoferii de camioane și livrări, 
• personalul din sectorul comerțului cu produse alimentare, inclusiv casierii, 
• muncitori din sectorul agroalimentar, cât și cei din sectorul industriei medicale sau paramedicale,
• lucrători în întreținere, 
• agenți de securitate, 
• asistenți la domiciliu, 
• asistenți creșe (îngrijitori), 
• lucrători în salubritate, 
• muncitori agricoli și
• personalul operator funerar. 

Pentru a putea beneficia de această facilitate din partea statului francez, veți avea nevoie și de o adeverință tip, semnată și ștampilată de angajatorul dumneavoastră. Aceasta este o atestare oficială prin care activitatea depusă în perioada pandemiei în primăvară vă este recunoscută oficial de către o terță entitate franceză.  

Data limită până la care puteți beneficia de aceste măsuri excepționale este 15 septembrie 2021. 

Nu în ultimul rând, vă mulțumim pentru ceea ce faceţi şi pentru cum promovaţi România în Franţa!

Mai multe informații legate de profesiile recunoscute de statul francez în lupta cu pandemia, cât și  adeverința standard de care puteți avea nevoie, găsiți AICI.

Europarlamentarul USR PLUS Dragoș Tudorache, a fost votat, miercuri, în funcția de președinte al Comisiei Speciale a Parlamentului European „Inteligența Artificială în Era Digitală” (Artificial Intelligence în the Digital Age — AIDA).

AIDA este inițiativa grupului Renew Europe, care este și primul grup din Parlamentul European care a publicat o poziție formală cu privire la Inteligența Artificială în anticiparea poziției Comisiei Europene. Dragoș Tudorache a coordonat și lucrările grupului Renew Europe în elaborarea aceste poziții.

„Transformarea digitală este o oportunitate unică pentru a consolida Uniunea Europeană și pentru a ne asigura că nu vom mai fi găsiți nepregătiți în fața următoarei provocări. Criza COVID-19 ne-a demonstrat din plin că avem nevoie de o viziune de avangardă pentru Europa, mai ambițioasă decât progresul incremental și uneori șchiop de până acum, dacă vrem ca Uniunea să conteze pe scena internațională și în deceniile următoare. Dezvoltarea inteligenței artificiale conform valorilor europene și pentru binele comun, susținerea inovației și a industriei europene, promovarea standardelor și a modelului european pentru inteligența artificială în forumurile internaționale, consolidarea cooperării transatlantice în domeniul digital, și nu în ultimul rând susținerea României ca un viitor pol de excelență în domeniul digital sunt prioritățile care vor sta la baza mandatului meu de președinte al acestei comisii”, a declarat Dragoș Tudorache la preluarea mandatului de președinte AIDA.

Printre atribuțiile comisiei AIDA se numără:
➢ Elaborarea unui plan strategic pe termen mediu și lung și a unui plan de implementare pentru o „Uniune Europeană pregătită pentru Era Digitală”, ca reacție la comunicările Comisiei Europene pe aceasta temă;
➢ Analiza impactului inteligenței artificiale asupra următoarelor domenii cheie ale economiei: aptitudini digitale, piața muncii, finanțe, educație, sănătate, transport, turism, agricultură, mediu, apărare, industrie, energie și guvernare electronică;
➢ Evaluarea provocarilor ridicate de inteligența artificială și contribuția sa la crearea de valoare în mediu business și la creșterea economică;
➢ Analiza raportării țărilor terțe la inteligența artificială și evaluarea complementarității acestora cu abordarea europeană.

Eurodeputatul USR PLUS Nicu Ștefănuță a fost ales marți drept coordonator al grupului Europarlamentar Renew Europe în cadrul Comisiei de luptă împotriva cancerului BECA (Special Committee on Beating Cancer). Membrii comisiei vor vota miercuri conducerea acesteia.

În calitate de europarlamentar cu activitate în comisia de Sănătate publică și Mediu (ENVI), eurodeputatul Nicu Ștefănuță și-a asumat o nouă responsabilitate în Parlamentul European în lupta împotriva Cancerului, maladie care, conform datelor EuroStat, ar urma să producă decesul a peste 1,3 milioane de europeni doar în anul 2020.

Europarlamentarul Renew Europe și-a susținut în fața comisiei candidatura prin care urmărește o serie de obiective pentru Comisia Europeană precum garantarea accesului egal la tratament pentru toți pacienții europeni, indiferent de naționalitate, promovând reducerea costurilor pentru medicație și combaterea penuriei medicamentoase, programe europene de prevenție, promovarea unui stil de viață sănătos, până la asigurarea finanțării pentru programe de screening la nivelul Uniunii.

„Lupta împotriva cancerului este una dintre marile provocări ale generației noastre. În media și în spațiul public, vorbim despre cancer ca și cum ar fi o singură boală, dar nu este. În realitate, termenul cancer cuprinde un grup destul de mare de diferite tipuri și subtipuri de mutații genetice, ceea ce face ca visul de a găsi un glonț de argint ca singur remediu pentru toate să fie improbabil. Dacă pentru actuala pandemie COVID-19, am putea găsi în cele din urmă un vaccin, nu putem spune același lucru despre cancer, unde avem nevoie de o abordare mai largă.

Subcomisia specială pentru combaterea cancerului are misiunea de a analiza diferite modalități prin care să combatem cancerul la nivelul uniunii, de la promovarea programelor de prevenție, la promovarea unui stil de viață sănătos, combaterea fumatului și a consumului de alcool, în special în rândul adolescenților și adulților tineri, până la asigurarea finanțării pentru programe de screening pentru a crește depistările precoce. De aceea, este crucial bugetul programului de sănătate EU4Health să fie unul substanțial, care să permită atingerea ambițioaselor sale obiective” a declarat Nicolae Ștefănuță.

Despre Nicolae Ștefănuță

Nicolae Ștefănuță este vicepreşedinte al Uniunii Salvaţi România şi a fost ales europarlamentar pe lista Alianţei USR PLUS pe 26 mai 2019. Este vicepreşedinte al Delegaţiei pentru relaţiile cu Statele Unite şi membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.