Trei zile de vot disponibile pentru prezidențiale

Trei zile de vot disponibile pentru prezidențiale

Românii din Diaspora vor avea trei zile la dispoziție pentru a vota la prezidențiale

Apar și propuneri trăznite în Comisia specială de reformă electorală. Un coleg de la UDMR, fost membru și în Comisia Iordache, a propus astăzi ca votul în Diaspora să se oprească la ora 21.00, ora României, peste tot în străinătate.

Motivația: românii din străinătate care stau încă la coadă la 21.00, ora României, pot fi influențați de exit-poll-uri. Amendamentul a fost respins.

A trecut însă amendamentul care prevede ca votul în Diaspora, la alegerile prezidențiale, să se desfășoare pe durata a trei zile: vineri, între orele 12.00-21.00 și sâmbătă și duminică între orele 7.00-21.00. Toate persoanele aflate în secția de votare sau la coadă, în exteriorul secției, la ora 21.00, vor putea vota până la ora 23.59.

După discuțiile din Comisie, amendamentele vor merge în plen, pentru votul final.

Preluare Radu Mihail

0
Alianța 2020 USR PLUS oferă asistență juridică românilor din diaspora

Alianța 2020 USR PLUS oferă asistență juridică românilor din diaspora

Alianța 2020 USR PLUS oferă asistență juridică românilor din diaspora care vor să îi tragă la răspundere penală pe cei care le-au îngrădit dreptul constituțional de a vota pentru alegerile europarlamentare. Acțiunea de a îngrădi dreptul cetățenilor de a vota este prevăzută și pedepsită de art. 385 din Codul Penal.

La cum s-a votat în diaspora putem spune cu certitudine că votul ar fi fost altul dacă toți românii ar fi fost lăsați să voteze. Este inacceptabil. Gândul nostru merge spre zecile de mii de oameni care au stat la coadă. Românii trebuie să facă plângere împotriva statului român și apoi statul să găsească vinovații. Alianța pune la dispoziție consultanță pentru cetățenii care vor să înainteze plângeri penale. Încurajăm toți cetățenii să își conștientizeze acest drept fundamental, dreptul la vot. Să ne apărăm drepturile în fața statului, mai ales în momentele cheie, atunci când cetățenii au ceva de spus.“

transmite Vlad Voiculescu, coordonatorul campaniei din partea PLUS.

Alianța 20202 USR PLUS îndeamnă toți cetățenii să-și facă dreptate pentru a trage un semnal de alarmă că cei responsabili de organizarea alegerilor nu pot îngrădi drepturi fundamentale. Mai grav este că după ce au stat ore întregi la cozi, mai mulți români au fost evacuați de poliție și agresați fizic.

“Diaspora a arătat o mobilizare exemplară la vot. Însă este o rușine modul în care Guvernul a organizat alegerile europarlamentare și mai ales modul în care a tratat situația. Mulți români au fost împiedicați să voteze, am văzut cum mii de români au fost umiliți de statul român. Proasta lor organizare nu va trece cu vederea și nici nu va fi uitată curând. Oamenii trebuie să-și facă dreptate iar noi ne vom folosi de instrumentele legale pe care le avem în Parlament pentru a evita o nouă batjocură în viitor.”

conchide deputatul Cătălin Drulă, coordonatorul campaniei din partea USR.

2
Decizia Biroului Electoral Central – 3 urne de vot

Decizia Biroului Electoral Central – 3 urne de vot

26 Mai 2019 este ziua în care fiecare dintre noi are puterea de a hotarî viitorul!

Pe 26 mai, toate țările membre ale Uniunii Europene își vor exprima, prin vot direct, opțiunea pentru viitoarea delegație care le va reprezenta în Parlamentul European.

Pentru românii din țară dar și din străinătate însă, 26 mai înseamnă nu doar ziua alegerilor pentru Parlamentul European, ci și ziua în care răspundem cu DA sau NU în cadrul referendumului pe tema justiției, declanșat de președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis.


Cum se vor desfașura alegerile?

Conform celor dispuse de Biroul Electoral Central, fiecare cetățean va primi, după validarea electronică a documentului de identitate: carte de identitate pentru românii din țara și carte de identitate sau pașaport pentru românii din Diaspora – trei buletine distincte de vot:

  • Pentru alegerea candidaților favoriți în cadrul Parlamentului European
  • Pentru cele doua întrebari adresate în cadrul Referendumului – câte unul pentru fiecare întrebare

Decizia BEC de a așeza cele două întrebări la referendum pe două buletine separate este nejustificată și îngreunează procesul electoral. Astfel, vor exista trei buletine de vot și trei urne separate, efectele fiind:

  • Creșterea costurilor atât vizavi de tipărirea buletinelor de vot dar și a costurilor logistice
  • Validarea referendumului doar pentru una din întrebări, acest lucru putând să favorizeze actuala coaliție de guvernare
  • PSD-ALDE
  • Riscul creșterii fraudei electorale

Pe durata ultimelor luni, PSD-ALDE au încercat, pe rând, să impună desfașurarea scrutinului în secții separate – una pentru Parlamentul European și alta pentru Referendum, îngreunând accesul cetatenilor la urne, sau creșterea pragului de validare a referendumului, ceea e ar fi scăzut posibilitatea validarii referendumului.

Datoria politicienilor este să asculte vocea cetățenilor și să legiuiască numai și numai în beneficiul acestora, facilitând inclusiv procesul de votare, iar USR știe acest lucru și îl pune în practică. Trebuie să fie ușor să votăm – și aici ne gândim mai ales la românii din străinătate pentru care procesul electoral a fost mereu neprietenos din cauza numărului restrâns de secții de votare.

Acesați harta secțiilor de votare din Diaspora

Cu ajutorul vostru, al cetățenilor români locuind în spatiul comunitar dar și în afara lui pe toate continentele, filiala USR Diaspora a deschis, pentru prima oara, un număr record de secții de votare! Știm cât de important este pentru voi si pentru familiile voastre votul, așadar am usurat procesul: veți călători mai puțin și veți aștepta mult mai puțin timp pentru a vota!

Pe 26 mai mergem la vot cu mic, cu mare, pentru că votul este puterea noastra, a românilor din toată lumea, și doar prin el vom schimba societatea de mâine pentru noi, pentru bunicii noștri, dar mai ales pentru copiii noștri!

DIASPORA VOTEAZĂ!

Ai întrebări despre cum poți vota în străinătate pe 26 mai?

Accesează secțiunea de întrebări frecvente referitoare la alegerile europarlamentare din 26 mai

*În cazul în care mai ai întrebări nu ezita să adaugi un comentariu mai jos!

0
Părerea unui om simplu

Părerea unui om simplu

M-am întrebat uneori așa, în treacăt:

”Ce-or face, bre, ăștia, în Parlamentul European?”

Atâta agitație, alegeri, chestii, socoteli, la ce-o fi bun?

După mintea mea de “om simplu” mi-am răspuns singură: au grijă de noi toți, ei fac legile astfel încât să progresăm, să nu stăm mereu cu coada-n baltă . Nu prea îmi păsa, după părerea mea fiecare are o treabă de făcut, eu pe-a mea și ei pe-a lor.

Dar la un moment dat au început s-apară zvonuri c-am putea fi excluși din Europa, că ar fi toți cu ochii pe noi pentru că nu respectăm legile justiției și nu numai, când au început europenii să ne arate cu degetul m-am gândit la toți cei care muncesc acum în afara țării.

Și la cei care trăiesc în țară din banii trimiși din afară. Că și-o sută de euro dacă primesc e importantă pentru ei.

Mame bătrâne care au medicamente și reușesc să-și facă analize doar pentru că fiii lor lucrează prin Spania sau cine știe pe unde, tineri care lucrează pe te miri ce și-și plătesc chiriile din bani trimiși de mamele de departe, țărani care reușesc să are pământul pentru că frații și surorile lor îi ajută necondiționat. Adică nu sunt bani împrumutați ăștia, ci dați. Mie nu mi-a dat niciodată nimeni nimic când eram în țară, așa că știu ce bucuroasă aș fi fost să mă scoată careva din rahatul existențial.

Și brusc am înțeles că europarlamentarii ne asigură nouă dreptul la toate cele bune. Libera circulație, legile muncii, recunoașterea diplomelor, nu de mult s-a aplicat și noua lege care spune că nu mai e nevoie de traducerile documentelor oficiale în spațiul european.

Faptul că noi, diasporenii, vom avea o pensie din munca noastră în afara granițelor o datorăm tot europarlamentarilor care au tratat, discutat și legiferat. Comerțul, agricultura, legile care limitează poluarea mediului, școlarizarea copiilor și dreptul de a te vindeca de boli în orice spital european, totul a fost legiferat de ei.

Și cred că nu e simplu deloc să te gândești la tot și la toate. Cel mai simplu e să dai cu piciorul la orice regulă, să nu respecți nimic și să fii exclus.

Ceea ce face PSD-ul acum.

Ne-a adus pe marginea prăpastiei, cât pe ce să ne dea afară din Uniune.

Noroc că s-au prins și europenii că nu e vina noastră, a poporului român.

De asta o să merg la vot, cu mintea mea de om simplu am judecat că trebuie să vadă europenii că noi știm ce vrem: să fim împreună, să avem dreptul de a rămâne fiecare pe unde suntem, să continuăm a ne ajuta familiile, să respectăm legile.

Să punem la colț PSD-ul! Să-i arătăm cu degetul și să fie clar, prin votul nostru, că noi nu suntem ca ei.

Lista secțiilor de vot din Diaspora

Drepturi de autor: Liliana Angheluță

3
Vrem o Românie fără penali și fără hoție

Vrem o Românie fără penali și fără hoție

Locuiesc în Italia, într-un oraș oarecare, destul de mic. Sunt români pe aici, desigur, sunt peste tot, până și-n vârf de munte sunt.

Mi s-a întâmplat odată să vizitez un sat medieval abandonat, așa scria că ar trebui să fie, mai erau doar vreo 15 locuitori. Mergeam pe străduțe pline de buruieni, casele erau închise cu lacăte grozave, unele erau ruine, dar prin pustietatea aia, printre cei 15 erau și români.

În orașul unde locuiesc de mulți ani sunt și magazine românești, se adună unii în față la o bere, la covrigi, alții parchează mașina și dau drumul la manele să știe tot italianul ce poate mușchiul lor.

M-am dus și eu ca tot omul să strâng semnături la ”Fără penali”! Singură m-am dus, că n-aveam cu cine să merg.

M-au luat roată de nu m-am văzut, toți, femei și bărbați deopotrivă.

Pe noi nu ne interesează politica! Nu veni la noi cu de-alde astea!

sau

În loc să merg la vot mai bine dorm, mă odihnesc, ce-mi trebuie mie bătaie de cap, România n-a făcut nimic pentru mine!

Da…..

Păi bine, măi, oameni buni, înțeleg că nu vă interesează politica, dar nici viața voastră nu vă interesează? E ca și cum ți-ar intra unu-n casă, îți ia tot și tu întorci capul în altă parte, spunând că nu-i treaba ta.

  • Ne-au distrus fabricile, agricultura e de izbeliște, nu mai e nici o fabrică de sucuri în țară, ne-au omorât porcii și au oprit vânzările de animale, ne-au tăiat pădurile, ne-au otrăvit apele, ne-au furat gazul și petrolul.
  • Ne-au gonit din țară și ne omoară părinții rămași acasă, se chinuie săracii fără doctori și fără medicamente, copiii nou născuți mor cu zile, tinerii pleacă unde văd cu ochii.

Și voi mai spuneți că nu vă interesează politica?

Aveți curaj să scuipați semințe pe drum nepăsători, ca și cum n-ar fi vorba și de viața voastră? Hai, adunați-vă gândurile mai bine, acum vor să ne ia și aurul, de la pensii deja ne-am luat gândul!

Adunați-vă gândurile și ieșiți la vot, altfel ne lasă ăștia în fundul gol și pleacă îmbuibați prin alte țări în timp ce noi spunem că nu ne interesează nimic.

Acum, pe 26 mai și de câte ori va fi nevoie, votul e singura armă împotriva hoțului!

USR Diaspora ajută la organizarea cererilor de secții de vot!

Drepturi de autor: Liliana Angheluță

16
Unirea Basarabiei cu România la 101 ani

Unirea Basarabiei cu România la 101 ani

Astăzi se împlinesc 101 ani de la un moment de suflet al poporului nostru – Unirea Basarabiei cu România. Iată ce nota prim-ministrul Alexandru Marghiloman prezent la Chișinău, nota în jurnalul său

27 martie / 9 aprilie 1979

Împotriva obiceiului de a se scula la 11, astăzi toți găsesc mijloc să fie matinali.

Un asalt puternic al lui Savenko în chestiunea proprietății. Marii proprietari ar fi răspândit zgomotul ca le vom înapoia proprietățile. Stere aduce formula unui compromis între grupuri; primesc clauzele modificându-le puțin. Găsesc mai ales un articol final care lasă Constituantei grija să reguleze tot. Acest compromis e privitor deci la perioada de tranzițiune. Vizitele lui Roman Dolivo Dobrovolski, mare mareșal al nobilimii din Basarabia, și a lui Pisarjevski, mareșal al nobilimii din Bender, mă obligă să le spun că proprietarii trebuie să aibă răbdare și mai ales să se pregătească să ia parte la alegerile de Constituantă; guvernul nu le va fi atunci ostil.

În du-te vino, dimineața trece repede. Iau masa în grabă primind în același timp. La 3 jumătate ne ducem la Sfat[ul Tării]: ar fi voit să mai întârzie un ceas, dar mă opun. Fără escortă, și numai cu civilii, în plus Mircescu.

Când intrăm sala întreagă aclamă. Câțiva îndărătnici stau nemișcați pe locurile lor, dar fără să protesteze sau să manifeste. Pronunț un discurs vibrător, puternic aplaudat și dau citire condițiunilor formulate; pentru a respecta suveranitatea lor, declar că părăsesc palatul, dar îi rog să pășească la acte.

Ne ducem la Cercul militar; un ceai foarte bine servit. Toți generalii și ofițerii superiori prezenți. Așteptăm cu înfrigurare. Pe la 7, colonelul Condeescu vine să anunțe că putem merge la Sfat, căci se începe despuierea votului.

Prin 80 de voturi se hotărâse că votul va avea loc prin apel nominal și deschis. Când urcăm scările, în mijlocul unei emoțiuni de nedescris ni se anunță că prin 86 de voturi contra 3, plus 35 abțineri, unirea a fost votată.

Vreau să felicit pe Stere: o criză de lacrămi îl aruncă în brațele mele. Cazacu plânge. Generalii se îmbrățișează cu deputații. Hârjeu, cu ochii umezi îmi spune că nu va uita niciodată că i-am permis să trăiască alături de mine această oră de neuitat. Toți sunt așa de mișcați încât nu pot vorbi. Eu însumi amintindu-mi tot ce m-au făcut să îndur, nu pot să desceștesc dinții.

În sfârșit ședința solemnă trebuie să înceapă. De data asta sosisem cu escortă de cavalerie și cu toți generalii. Înconjurați de ei intrăm în sală, luminată ca ziua și înțesată de lume.

Inculeț proclamă votul și declară că adunarea (nu lipseau decât 13 deputați), a adoptat deciziunea blocului moldovenesc ca să se unească cu România. Mă urc la tribună și declar că

<în numele poporului român, și al Regelui său, M.S. Ferdinand I (ovațiuni) iau act de hotărârea Sfatului și proclam Basarabia unită, de data aceasta pentru totdeauna, cu România una și nedivizibilă> (E o adevărată frenezie).

Adaug:

<Să ne înclinăm în fața geniului rasei noastre care a permis poporului Basarabiei, să-și păstreze vie scânteia care la prima suflarea a libertății a aprins inimile lor și să salutăm adânc pe acești oameni (arătând pe cei de la guvern), care fără preocupări egoiste, putând să rămâie conducătorii unui Stat, au voit mai bine să fie servitorii unei națiuni>

Ne ducem apoi la Catedrală, unde Gurie, dupe ce a ținut o scurtă cuvântare și a proclamat pe Rege și pe Regină suverani ai țării a slujit un Te-Deum. Foarte multă lume.

La ora 9 în sala Cazinoului dau un prânz de 220 de tacâmuri Sfatului Țării și notabililor orașului. Toată lumea, inclusiv proprietarii mari au primit cu grabă invitațiunea mea.

Părăsesc Chișinăul la ora 1 dimineața.

sursă: Alexandru Marghiloman, Note politice Vol 3 (pp 457-461)

Personajele:
Alexandru Marghiloman – prim ministrul României
Mihail Savenko – membru al Sfatului Țării
Roman Dolivo Dobrovolski – mareșal al nobilimii Basarabiei
Constantin Stere – membru al Sfatului Țării
Ion Inculeț – președinte al Sfatului Țării
Paul Cazacu – publicist și om politic basarabean
Constantin Hârjeu – ministru de război al României
Gurie Grosu – arhimandrit basarabean, ulterior mitropolit al Basarabiei
Nicolae Condeescu – colonel al armatei române
Ludovic Mircescu – general al armatei române

2
20.000 de semnături din Diaspora

20.000 de semnături din Diaspora

🔶🔷Diaspora contribuie cu 20.000 de semnături pentru participarea Alianței 2020 USR PLUS la alegerile europarlamentare din 26 mai🔹🔸

Cele doua organizații ale românilor de pretutindeni, USR Diaspora și PLUS Diaspora, anunță depășirea nivelului de 20.000 de semnături strânse de voluntarii și membrii Alianței în diaspora română. Timp de o lună cele două organizații reunite în cadrul Alianței 2020 USR PLUS au organizat peste 500 de evenimente de strângere de semnături în toată lumea, din Canada până în China. La nivel național am trecut de 400.000 de semnături pentru a vă putea propune pe buletinul de vot cea mai bună echipă de europarlamentari de la intrarea României în Uniunea Europeană în 2007.

Echipa de campanie este mobilizată, iar caravana candidaților continuă întâlnirile atât în țară cât și în marile comunități de români din Europa.
O etapă importantă va fi organizarea echipelor de delegați în toate secțiile de votare ale diasporei. Dacă doriți să vă oferiți ca voluntar, vă rugăm să vă înscrieți AICI.

Lista secțiilor din diaspora va fi publicată de către MAE cel târziu pe 27 aprilie și noi vă vom ține la curent cu localizarea lor. Sperăm ca eforturile noastre de a oferi posibilitatea de exercitare a dreptului de vot cât mai multor cetățeni români se vor concretiza în cel mai mare număr de secții în diaspora de până acum.

Vă așteptăm la vot pe 26 mai să dovedim cu toții că vrem altfel de politicieni sa reprezinte România în Europa.

Alianța 2020 USR PLUS

6
Români din Franța, votați pentru România!

Români din Franța, votați pentru România!

Dacă locuiți în Franța și la alegerile europene din 2014 v-ați înscris pe listele electorale în localitatea dumneavoastră, pentru a vota pe 26 mai pentru listele românești în secțiile de votare MAE, trebuie să vă radiați de pe aceste liste!

🔹O cerere depusă la primăria franceză până pe 31 martie este suficientă.

🔹Cetățenii cu dubla naționalitate nu trebuie să facă acest demers, având dreptul de a vota direct pentru România, cu orice act de identitate românesc valabil (pașaport, carte identitate).

Mai multe detalii AICI

2
Nu vreau să mor într-un spital infect

Nu vreau să mor într-un spital infect

Nu-mi păsa de vot, de partide, urmăream câte ceva apoi pierdeam firul și declaram, în rând cu ceilalți, că nu mă interesează politica.

Aveam de crescut copii, munceam până târziu, nu e simplu nimic, facturile te asaltează, trebuie să faci cumpărături, să alergi, să rezolvi probleme, să supraviețuiești într-o lume ca cea a României. Adică unde nimic nu e ușor de făcut.

Dar nu mă interesa politica, nu mai era timp și pentru asta și credeam că ei de aia sunt acolo, sus, ca să-și vadă de treaba lor așa cum și eu îmi vedeam de a mea. Adică de crescut copii. Până în ziua în care a trebuit să plec departe de ei, tocmai pentru a-i ajuta să crească mai departe.

Și asta m-a durut. M-a durut teribil, am început să mă gândesc la cauzele plecării, mi-am amintit de scene în care baronul Oprișan (PSD, desigur) propunea șefului meu să ducă spre faliment o anumită fabrică din oraș și să i-o dea ulterior la preț de nimic, în schimb de donații.

Mi-am amintit că așa s-a întâmplat, că șeful meu a luat-o pe bani puțini și că i-au ieșit muncitorii acelei fabrici în față, rugându-l să-i păsuiască, să nu schimbe domeniul de activitate, au cerut trei luni ca să pună fabrica pe picioare din nou. Au primit trei luni, muncitorii au lucrat voluntar, au readus comenzi și-au mers mai departe, dar asta pentru că primiseră acel răgaz.

Mi-am amintit de metoda mafiotă de distrugere a fabricilor, voiau să le preia ei, aveau nevoie de spații, le cumpărau pe nimic neamuri sau prieteni. Majoritatea sunt acum abandonate, fier vechi și ziduri goale.

Nu mă interesa politica până când a murit mama într-un spital infect. Nu aveau nici măcar mănuși, darămite medicamente. Asistentele ștergeau fundul bătrânilor cu mâna, cu aceleași mâini îi pansau.

Mama a murit cu zile, din neglijența lor și în nepăsarea tuturor. Spitalul ăla avea doar paturi și bacterii, nimic altceva.

Într-o noapte, mama ceruse să fie dusă la baie, au dus-o și au abandonat-o până dimineață când au venit s-o ia și i-au spus că dacă ar fi dat 10 lei nu ar fi lăsat-o acolo. Mama plângea, umilită, și-mi povestea că mai bine ar fi stat acasă decât să se interneze ca să-și bată ei joc de ea.

Nici pe mama n-o interesa politica.

Bunica mea tot într-un spital infect a murit. Tot din neglijența lor, tot fără medicamente și fără mănuși.

Nu ne interesează politica, nu vrem să știm de partide.

Dar politica ne guvernează viața de zi cu zi.

Iar eu nu vreau să mor într-un spital infect.

Așa că voi ieși la vot, alături de voi, să alegem pe cineva mai bun.

Cu ceilalți vechi am văzut destule.

Mi-ajunge!

Lista secțiilor de vot din Diaspora

Drepturi de autor: Liliana Angheluță

3
Armata neștiută a diasporencelor

Armata neștiută a diasporencelor

Sunt milioane.

Plecate în toată lumea.

Din cele vreo cinci milioane de români emigrați de răul traiului de acasă, mult mai bine de jumătate sunt femei.

Și iarăși mai bine de jumătate dintre ele au plecat lăsând în urmă copii și părinți, adică tot ce aveau mai drag.

Mi-amintesc ochii unui copil pe care l-am cunoscut cu mulți ani în urmă, se închidea fabrica de tricotaje din orașul meu și maică-sa urma să rămână fără loc de muncă. Fabrica mergea bine, dar au pus-o pe butuci baronii locali, nu conta că de acolo trăiau mii de familii. Femeia asta îmi povestea uimită, nu știa ce urma să facă, nimeni nu reacționa pentru că nu știam că e posibil să reacționezi.

Laminorul, fabrica de mobilă care exporta în Germania, fabrica de detergent care exporta în toată Europa, tricotajele și confecții, toate închideau porțile una câte una ca să lase loc afacerilor murdare ale PSD – pe vremea aia era FSN, ar fi trebuit să salveze țara, nu s-o îngroape. Și-n timp ce femeia povestea, copilul acela de vreo 8 ani mă privea cu ochi gri, în timp ce rodea niște biscuiți tari. Se vedea că-i este foame, o foame veche, probabil femeia nu mai primea deja salariul de ceva timp.

De asta au plecat mamele.

Să-și poată hrăni copiii de la mii de kilometri distanță.

Și-au asumat riscul de a nu-i mai vedea mult timp și au plecat ca să-i poată hrăni și îmbrăca.

Au lăsat tot în urmă, căsuța lor cu flori și căni colorate, cu tigăi și oale, cu farfurii și veioze, nu s-au mai gândit la șters praful, ci la supraviețuirea familiei. Femeile astea sunt pătura de mijloc, adică cele care azi au 40 – 50 de ani, tot de ele depindea și bunăstarea părinților bătrâni.

Cine să le dea  faimoasa cană cu apă dacă nu ele.

Dar n-a fost așa: majoritatea îngrijesc părinții altora din Spania sau Italia, din Anglia sau Germania, din Belgia sau Franța, îngrijesc bătrânii altora în timp ce ai lor se sting, singuri, într-o țară căreia nu-i pasă de ei.

Cu mult timp în urmă femeile astea nu știau de ce li se-ntâmplă toate astea, nu se știa de fonduri furate, de acte măsluite și de afaceri necurate. Acum, când știm că toată viața noastră și a celor dragi a fost dată peste cap din cauza unor hoți, ne pregătim pentru 26 mai.

Armata neștiută a diasporencelor din întreaga lume e mai puternică decât cred baronii PSD!

Și plata pentru fărădelegile lor se va face elegant, c-un simplu vot.

Un vot ni se cere, atât.

Pentru ochii copiilor flămânzi și pentru toate îmbrățișările pe care nu le-au avut.

Lista secțiilor de vot din Diaspora

Drepturi de autor: D-na Liliana Angheluta

25